//
home

Ultimul articol

Muzica este mai întâi de toate… Revistă bibliografică din creaţia compozitorului, muzicologului, jurnalistului Serafim Buzilă


20227434_10156072083323492_1851521945_nSerafim Buzilă (1937–1998) — compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Republica Moldova, autorul lucrărilor simfonice, camerale, vocale, a  enciclopediilor şi antologiilor de muzică tipărită. Membru al Uniunii Compozitorilor (1970) şi al Uniunii Jurnaliştilor (1984) din Moldova. Maestru emerit al Artei (1991). A publicat studii despre Ciprian Porumbescu, Titus Cerne,  Grigore Ventura, articole lexicografice în enciclopediile Literatura şi Arta Moldovei (Chişinău, 1986) şi Dicţionarul Enciclopedic Moldovenesc (Chişinău, 1989), şi mai multe articole în presa din Moldova. Vă prezentăm câteva ediţii din colecţia Bibliotecii de Arte în care Serafim Bizilă a semnat ca compozitor, ca muzicolog, ca alcătuitor.


c9 INTERPRBuzilă, Serafim. Interpreţi din Moldova: lexicon encicl. : (1460-1960) / Serafim Buzilă. – Chişinău: Editura ARC, 1996. – 461 p.

          Lexiconul Interpreţi din Moldova reprezintă o premieră absolută în lexicografia muzicală. Ca laitmotiv al acestei ediţii au servit cuvintele lui George Enescu, publicate  în prima pagină a lexiconului: Fiecare artist contribuie cu talentul său, cu munca sa, la cultivarea frumosului care este menit să dea un impuls pornirilor mai nobile ale sufletului omenesc. Au fost selectate personalităţile din spaţiul românesc care întocmai corespund acestor cuvinte. Lucrarea cuprinde circa 780 de nume de psalţi, protopsalţi, maeştri de cor laic şi mitropolitan, dirijori de muzică simfonică şi de operă, interpreţi de muzică populară, pianişti, violonişti, inerpreţi de instrumente de suflat, solişti vocali etc., care au dus faima muzicii moldoveneşti departe peste hotarile ţării. Serafim Buzilă a lucrat la lexicon peste 30 de ani, fiind pasionat de lucrul care-l făcea: culegea informaţii despre interpreţi, studia literatura, cercetarea arhivelor de stat, colecţiilor particulare, răscolind sute de ziare şi reviste. Din cuvintele autorului, cel mai preţios era că a cunoscut cunoscuţii pe atunci muzicieni, inclusiv de la artiştii şi interpreţii contemporani.  lexiconul este aranjat în ordine alfabetică, fiecare articol fiind însoţit de informaţii de referinţă: bibliografie, discografie, inregistrări,  trimiteri la fonduri arhivistice, lucrări didactice, etc. Sunt inserate fotografii alb-negru în care noi putem cunoaşte interpreţii aşa cum arăta pe atunci. E de menţionat  că perioada de timp cuprinsă în lexicon – 1940-1960 este mai puţin cunoscută pentru cititorii acestei enciclopedii, astfel autorul reuşind să şteargă praful uitării de pe numele interpreţilor noştri de valoare.

Femei din   Moldova: Enciclopedie. – Chişinău:  Muzeum, 2000.- 312p.20187727_10156068718283492_510136448_n

          Volumul include 665 de personalităţi feminine care au contribuit la prosperarea ţării. În prefaţa cu titlul Femeia basarabeană – un argument al eternităţii…..  autorul Iurie Colesnic menţionează schimbarea accentelor privind  rolurile femeii în societatea contemporană, inclusiv în cultura şi arta Basarabiei, în ştiinţă şi tehnică, sport, politică, etc.  Enciclopedia Femei din Moldova vine ca o confirmare documentară a activismului social feminin. La selectarea personalităţilor s-a ţinut cont de criteriile elaborate de consiliul redacţional şi de recomandaţiile instituţiilor respective. Printre autorii enciclopediei figurează dl Serafim Buzilă, care a scris artocolele dedicate femeilor din domeniul artei muzicale. Acestea sunt: Lidia Bejenaru, Lidia Botezatu, Mia Boxan, valentina Calestru, Nadejda Cepraga, Tamara Ciobanu, Olga Ciolacu, maria Codreanu, Nina Crulicovschi, Anastasia Istrati, Margareta Ivanuş, Anastasia Lazariuc, ş.a.  Această enciclopedie o putem considera ca un omagiu, o recunoştinţă trudei, creativităţii, talentului  moldovencilor, care după merit ocupă locul său în paginile acestei cărţi. Şi în acest context sunt binevenite strofele poetului:

O, moldovancă, mândră fată,

Poetul tău se va găsi?

De-ar fi un pictor ca să poată

A te reda cum eşti a fi –

Alături pus, zic câte-odată,

Chipul lui Venus ar păli. (Alexandru Hâjdeu, Fetei moldovence)

 20179914_10156068720358492_1490200910_nBuzilă, Serafim. Cântece şi romanţe / Serafim Buzilă. – Chişinău : Literatura artistică, 1981. – 64 p.

      Este o carte de muzică tipărită,  semnată de compozitorul Serafim Buzilă. În această culegere de note şi texte autorul a editat  zece romanţe şi cântece pe versurile cunoscuţilor poeţi din Republica Moldova Grigore Vieu (Cântec nou, Primăvara, Geana mea, Elegie), Anatol Ciocanu (Măreţ viitor, Pământul matern, Din strămoşi), Mihail Roman (Brumărel cu fire albe), Anatol Gugel (Cea mai frumoasă din nopţi), vasile Romanciuc (Ascunde-ţi lacrima-n bătistă). Cartea este editată cu caractere chirilice şi corespunde cerinţelor timpurilor în care a apărut: se proslăveşte Patria, Partidul, dar şi mama, învăţătoarea, dragostea şi natura.

 Noi aici ne-am născut, unde-s mamele-n prag

Unde-n ani am crescut sub al Patriei steag,

Unde-n ani am aflat care-i cântul etern –

Este patria noastră , pământul matern (An. Ciocanu)

Izvoraşul sună, sună

În prundişuri argintii,

Pe costişe se adună

Viorele azurii (Gr. Vieru)

Numai ea, învăţătoarea,

Are darua-acesta sfânt

Să deschidă lumea mare

Cu-o aripă de cuvânt (M.Roman)

Deşi cartea este din categoria cărţilor vechi, buchinistice, ea reprezintă interes artistic şi istoric.

 
craiul neamuluiBuzilă, Serafim. Graiul neamului: (pagini de muzică corală naţională) / Serafim Buzilă. – Ch. : Hyperion, 1992. – 346 p. : n. muz.

În antologie sunt adunate creaţii originale scrise între anii 1839-1939, importante nu numai ca documente de epocă dar şi ca opere estetice. Cartea se deschide cuu imnul României „Deşteaptă-te, române” autorul căruia este considerat Anton Pann. Răsfoind paginile pas cu pas, ne vom întâlni cu Ciprian Porumbescu (Pe-al nostru steag, trei culori, Cântecul gintei latine, etc); Gavriil Muzicescu (Concertul nr.1 şi nr. 2, cântecul lui Ştefan Vodă, hora de la Plevna, Iarna vine ş.a); Mihail Berezovschi (Spune-mi, Doamne, sfârşitul meu, Tatăl Nostru, Heruvicul nr.2 şi alte cântece religioase).; Giulelm Şorban (Mai am un singur dor, pe lângă plopii fără soţ…) şi încă cu o galerie de personalităţi de o înaltă vibraţie intelectuală, care au purtat gloria muzicii noastre peste mări şi oceane. Antologia înmănunchează compoziţiile inspirate de lucrările poeţilor Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Gheorghe Coşbuc, Alexei Mateevici şi alţii care au menţinut spiritul naţional al poporului român. Cartea poate servi ca material de referinţă, incluzând date biografice şi cu referire la creaţia compozitorilor, Index de nume, precum şi o bibliografie selectivă.

 Buzilă, Serafim. Mări de flori/ Alcătuitor: Serafim Buzilă. – Chişinău: 20182581_10156068719203492_679175114_nCartea Moldovenească, 1972. – 154 p.

Mări de flori oferă un buchet de cântece a compozitorilor sovietici, printre care se regăsesc şi melodiile populare moldoveneşti, romanţe şi cântece selectate la sugestia numeroşilor ascultători care au urărit la radio emisiunea duminicală „Melodii preferate”. Sunt prezentate texte traduse din limba rusă a cunoscutelor melodii: De unde începe Patria? (din filmul Scut şi spada), Cer fără margini (Огромное небо), Nu vor sovieticii război (Хотят ли русские войны), Noapte întunecată (Темная ночь), şi altele. Cei care vor citi această carte la sigur vor cânta cunoscutele melodii: Mai am un singur dor, O, mamă, Somnoroase păsărele, De ce nu-mi vii, Lăutar cu scripca veche, la Lenuţa sub cerdac,Joacă-mă bădiţă, bine. Deşi este editată cu grafia chirilică, nu ne grăbim să excludem cartea din fondurile bibliotecii, fiind de părerea că fiecare carte are cititorul său.


20227035_10156068746698492_1967552204_nSonata pentru vioară şi orchestră: 
 Op. 13 : reducţie pentru vioară şi pian [Note] / Serafim Buzilă. –  Chişinău : Ruxanda, 1998. – 48 p.

Cartea de muzică tipărită reprezintă o reducere pentru vioară şi pian a sonatei pentru vioară şi orchestră semnată de S.Buzilă. Sonata a fost compusă în memoria lui George Enescu.

Concertul pentru clarinet şi orchestră de cameră de S.Buzilă în viziunea interpretativă a lui Eugen Verbeţchi // Victor Tihoneac. – Anuar ştiinţific: Muzica, Teatru, Arte Pastice. – 2103. – nr.3.

Sursa electronică: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Conceptul%20pentru%20clarinet%20si%20orchestra.pdf

Articolul de faţă reprezintă analiza interpretativă a Concertului pentru clarinet şi orchestră de cameră semnat de Serafim Buzilă, efectuată în baza materialelor audio extrase din fondul Companiei de Stat Teleradio-Moldova. Înregistrarea a fost realizată în 1975 de E. Verbeţchi (clarinet) şi Orchestra de cameră a Companiei de Stat Teleradio-Moldova, dirijor — Timofei Gurtovoi. Autorul a încercat să determine unele particularităţi ale stilului interpretativ al lui E. Verbeţchi şi anume: specificul tratării textului componistic, abordarea individuală a partidei clarinetului, indicaţiilor dinamice, de articulaţie etc.

 

 

Anunțuri
  • Sursă: Teatrul Naţional de Operă şi Balet la 60 de ani: Revistă bibliografică
  •   Gheorghe Mustea, flautist, naist, pedagog, compozitor, dirijor, academician,  s-a născut la 01 mai 1951 în Codrii Teleneştilor, în satul Mândreşti. Creaţia lui abordează diverse genuri muzicale, cum ar fi: muzica simfonică (concertele nr.1 şi 2), muzica de operă (Alexandru Lăpuşneanu şi Ştefan cel Mare), muzica de cameră instrumentală (Cvartet cu coarde, Rapsodie, Pastorala), muzica vocală (Trei mari iubiri, Dorul, Păstorul şi mioara), muzica corală (Cantata Patrie, Lumineze stelele), muzică pentru copii, creaţii scenice, muzica de film, etc. În anul 1989 a fost munit prim-dirijor şi director al Orchestrei Simfonice Naţionale a Companiei „Teleradio-Moldova", funcţie pe care o deţine pînă în prezent. Pe parcursul anilor 1999-2002 a deţinut funcţia de rector al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Din anul 2000 şi pînă prezent este profesor universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. A înregistrat la Radio Chişinău creaţii de: G. F. Handel, G. Verdi, C. M. Weber, P. I. Ceaikovski, L. Beethoven, W. A. Mozart, J. Strauss, G. Enescu, C. Porumbescu, G. Rossini, G. Donizetti, V. Zagorschi, S. Buzilă, P. Constantinescu, T. Chiriac, V. Rotaru, P. Rivilis, Gh. Ciobanu, D Kiţenko ş. a. Membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova – 1978. Membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova – 1992; Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Doctor Honoris Causa al Universităţii de Studii Aplicate din Moldova, Preşedinte al Societăţii Muzicale din Chişinău (1988-1999). Mai multe despre viaţa şi activitatea maestrului veţi cunoaşte din cărţile, muzică tipărită, articole din ziare şi reviste care se găsesc în colecţia Bibliotecii de Arte "T.Arghezi". Revistă Bibliografică (materialul este aranjat în II capitole,  ordine alfabetică)  I. Viaţa şi activitatea:  1.      Gagim, Ion.Fenomenul muzical Gheorghe Mustea / Ion Gagim - Chișinău : Știința, 2015. -  254 p. 2.      Gheorghe Mustea: „Suntem alineați Uniunii Europene, iar prin turnee - culturii universale” / Elena Tamazlâcaru. // Literatura și Arta, 2015, 9 apr., p. 8. 3.      Gheorghe Mustea/Rusu-Haraba, Anastasia. / /Moldova. – 2013. – iulie-august. – P. 48-49. 4.      Într-o seară de mai o orchestră cînta... / Elena Tamazlîcaru. // Literatura și Arta, 2016, 26 mai, p. 6. 5.      Mustea, Gheorghe : [schiță biogr.] // Literatura și arta Moldovei: encicl. : [în 2 vol]. – Ch., 1986. – Vol 2. – P. 68. – Cu caract. chir. 6.      Mustea Gheorghe// Buzilă Serafim. Interpreţi din Moldova : Lexicon enciclopedic (1460-1960)  - Chişinău, ARC, 1996. - p.304-305. 7.       Mustea Gheorghe// Molodye kompozitory sovetskoj Moldavii. - Chişinău: Lit. art., 1982. - p. 67-73. 8.      Opera Moldovy : XX vek / Aurelian Dănilă ; foto Mihai Potârniche. - Chişinău : Prut Internaţional, 2008. - 480 p. : foto 9.      Știința și cultura ca mod de afirmare / Gheorghe Mustea // Literatura și Arta, 2014, 21 aug., p. 7. 10. Într-o seară de mai o orchestră cînta... / Elena Tamazlîcaru. // Literatura și Arta, 2016, 26 mai, p. 6. 11. Tamazlâcaru  Andrei. Gheorghe Mustea – azi și totdeauna // Moldova, serie nouă. 2006, nr. 4- 5, pp. 30-31. II. Muzică tipărită 1.      Alt pămînt pe lume nu-i = Lučše kraâ v mire net / vers. C. Dragomir, muz. G. Mustea, trad. V. Baltag ;// Dimineaţa copiilor : culegere de cîntece pentru copii / alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru ; il. : G. Guzun-   Chişinău : Lit. artistică, 1984. -  122 p. : il. 2.      Am să cînt această Ţară = Vospoû â ètu Zemlû / versuri S. Belicov, muz. G. Mustea. //  Dragă mi-i de plaiul meu = = Kraj rodnoj, lûbimyj moj ; alcăt. Serafim Buzilă ; trad. Nicolai Sundeev ; pict. Gheorghii Zlobin . – Chişinău : Lit. artistică, 1984 . – 88 p. 3.      Cînt al ţării mele nume / versuri L. Sobeţchi, muz. G. Mustea ;  Antologie de cîntece sovietice moldoveneşti /alcăt. Zinovii Stolear. - Chişinău : Lit. artistică, 1985. - 232 p. 4.      Cînt al ţării mele nume / muz. G. Mustea, versuri L. Sobeţchi // Cîntecul moldovenesc de estradă '81/ alcăt. V. Slivinschii. -  Chişinău : Lit. artistică, 1982. - 68 p. 5.      Cîntec de dor / vers. Gr. Vieru, muz. G. Mustea //  Cîntecul moldovenesc de estradă '80/ alcăt. V. Slivinschi. -   Chişinău:  Lit. artistică, 1981. -  60 p. 6.      Frunzele / vers. B.P. Hasdeu, muz. G. Mustea; 13 // Vino, mirare : Culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Ştefan Andronic, Grigore Vieru ; desene : A.P. Smîşleaev. -  Chişinău : Lit. artistică, 1989. - 131 p. : il. 7.      Diana / vers. A. Ciocanu, muz. Gh. Mustea ; . Cîntecul moldovenesc de estradă '88/ Alcăt. Vladimir Slivinschi. -  Chişinău : Lit. artistică, 1989. -  56 p. 8.      Ghici culoarea = Ugadaj cvet / vers. Gr. Vieru, muz. G. Mustea; //  Florile dalbe : culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru ; il. : Gheorghe Guzun. -  Chişinău : Lit. artistică, 1985. - 128 p. 9.      Ghici culoarea = Ugadaj cvet / vers. Gr. Vieru, muz. G. Mustea; Caietul 2 (pentru cl. 1-3): //Dimineaţa copiilor : culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru ; il. : G. Guzun. - Chişinău : Lit. artistică, 1984. - 122 p. : il. 10. Lăsai apa de izvor / versuri Gr. Vieru, muz. Gh. Mustea ; Carul-Mare / versuri D. Matcovschi, muz. Gh. Mustea Ochii verzi / versuri D. Matcovschi, muz. Gh. Mustea ; //Cîntecul moldovenesc '89 /Alcăt. V. Slivinschi. -  Chişinău : Hyperion, 1990.  -  79 p. 11. Noi în grai sîntem popor / muz. Gh. Mustea//  Învierea : cîntece sacre / Grigore Vieru ; alcăt. : Iulia Ţibulschi. - Chişinău : Litera, 1990. -  89 p. 12. O melodie de noroc / versuri Iu. Filip, muz. Gh. Mustea. //  Cîntecul moldovenesc de estradă '84 ; sel. : Vl. Slivinschi. - Chişinău : Lit. artistică, 1985. - 68 p. 13. Pace vouă / Gheorghe Mustea ; pref. : Serghei Pojar. -  Chişinău : Hyperion, 1990. - 100 p. 14. Plaiul soarelui - Moldova : Antologie-florilegiu de cântece pentru copii / Teodor Zgureanu ; cuv. înainte Gh. Mustea, Oxana Filip şi Angela Leiba. - Chişinău : Pontos, 2010. - 160 p. : il. 15. S-a dus cucul de pe-aici : [pentru cor de copii] / vers. popul., aranjament G. Mustea. //  Vocile primăverii : culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru ; prez. graf. : S. Zamşa. -  Chişinău : Hyperion, 1992. -  152 p. : il. 16. Să păzim pămîntul ce ni-e dat / versuri Gr. Vieru, muz. G. Mustea. //  Cîntecul moldovenesc de estradă '82 / alcăt. V. Slivinschi. -  Chişinău : Lit. artistică, 1983. -  48 p. 17. Sîrba-disco / versuri V. Cernei, muz. G. Mustea // Cîntecul moldovenesc de estradă '87 /alcăt. Vladimir Slivinschi. - Chişinău : Lit. artistică, 1988. -  48 p. 18. Solo pentru ţambal din spectacolul „Badea Cozma” de Gh. Malarciuc / Gh. Mustea // Doina : cîntece şi piese instrumentale din spectacole ; sel. : Vladimir Slivinschi. - Chişinău : Lit. artistică, 1986. - 72 p. 19. Supărarea / versuri Gr. Vieru, muz. G. Mustea. //  Cîntecul moldovenesc de estradă '86 ; sel. : Vladimir Slivinschi. - Chişinău : Lit. artistică, 1987. -  68 p. 20. Trei mari iubiri / vers. Gr. Vieru, muz. G. Mustea // Mihail Muntean : Piese din repertoriu ; [alcăt. : M. Munteanu] ; predisl. : E. Doga, E. Obrazcova. - Chişinău : S.n., 2006 21. Vorbeşte-ncet / muz. Gh. Mustea // Ah, cerut-am de la zodii: romanţe pe versurile lui Mihai Eminescu / Mihai Eminescu ; sel., studiu, tab. cronol., red. : Serghei Pojar ; cuv. înainte : Mihai Cimpoi, Eugeniu Doga, Constantin Rusnac. -  Chişinău:  Princeps, 2001. - 271 p. Selecție de T. Kolomoițeva    

Afișări

  • 151,421 vizualizări

Categorii