//
home

Ultimul articol

Muzica este mai întâi de toate… Revistă bibliografică din creaţia compozitorului, muzicologului, jurnalistului Serafim Buzilă


20227434_10156072083323492_1851521945_nSerafim Buzilă (1937–1998) — compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Republica Moldova, autorul lucrărilor simfonice, camerale, vocale, a  enciclopediilor şi antologiilor de muzică tipărită. Membru al Uniunii Compozitorilor (1970) şi al Uniunii Jurnaliştilor (1984) din Moldova. Maestru emerit al Artei (1991). A publicat studii despre Ciprian Porumbescu, Titus Cerne,  Grigore Ventura, articole lexicografice în enciclopediile Literatura şi Arta Moldovei (Chişinău, 1986) şi Dicţionarul Enciclopedic Moldovenesc (Chişinău, 1989), şi mai multe articole în presa din Moldova. Vă prezentăm câteva ediţii din colecţia Bibliotecii de Arte în care Serafim Bizilă a semnat ca compozitor, ca muzicolog, ca alcătuitor.


c9 INTERPRBuzilă, Serafim. Interpreţi din Moldova: lexicon encicl. : (1460-1960) / Serafim Buzilă. – Chişinău: Editura ARC, 1996. – 461 p.

          Lexiconul Interpreţi din Moldova reprezintă o premieră absolută în lexicografia muzicală. Ca laitmotiv al acestei ediţii au servit cuvintele lui George Enescu, publicate  în prima pagină a lexiconului: Fiecare artist contribuie cu talentul său, cu munca sa, la cultivarea frumosului care este menit să dea un impuls pornirilor mai nobile ale sufletului omenesc. Au fost selectate personalităţile din spaţiul românesc care întocmai corespund acestor cuvinte. Lucrarea cuprinde circa 780 de nume de psalţi, protopsalţi, maeştri de cor laic şi mitropolitan, dirijori de muzică simfonică şi de operă, interpreţi de muzică populară, pianişti, violonişti, inerpreţi de instrumente de suflat, solişti vocali etc., care au dus faima muzicii moldoveneşti departe peste hotarile ţării. Serafim Buzilă a lucrat la lexicon peste 30 de ani, fiind pasionat de lucrul care-l făcea: culegea informaţii despre interpreţi, studia literatura, cercetarea arhivelor de stat, colecţiilor particulare, răscolind sute de ziare şi reviste. Din cuvintele autorului, cel mai preţios era că a cunoscut cunoscuţii pe atunci muzicieni, inclusiv de la artiştii şi interpreţii contemporani.  lexiconul este aranjat în ordine alfabetică, fiecare articol fiind însoţit de informaţii de referinţă: bibliografie, discografie, inregistrări,  trimiteri la fonduri arhivistice, lucrări didactice, etc. Sunt inserate fotografii alb-negru în care noi putem cunoaşte interpreţii aşa cum arăta pe atunci. E de menţionat  că perioada de timp cuprinsă în lexicon – 1940-1960 este mai puţin cunoscută pentru cititorii acestei enciclopedii, astfel autorul reuşind să şteargă praful uitării de pe numele interpreţilor noştri de valoare.

Femei din   Moldova: Enciclopedie. – Chişinău:  Muzeum, 2000.- 312p.20187727_10156068718283492_510136448_n

          Volumul include 665 de personalităţi feminine care au contribuit la prosperarea ţării. În prefaţa cu titlul Femeia basarabeană – un argument al eternităţii…..  autorul Iurie Colesnic menţionează schimbarea accentelor privind  rolurile femeii în societatea contemporană, inclusiv în cultura şi arta Basarabiei, în ştiinţă şi tehnică, sport, politică, etc.  Enciclopedia Femei din Moldova vine ca o confirmare documentară a activismului social feminin. La selectarea personalităţilor s-a ţinut cont de criteriile elaborate de consiliul redacţional şi de recomandaţiile instituţiilor respective. Printre autorii enciclopediei figurează dl Serafim Buzilă, care a scris artocolele dedicate femeilor din domeniul artei muzicale. Acestea sunt: Lidia Bejenaru, Lidia Botezatu, Mia Boxan, valentina Calestru, Nadejda Cepraga, Tamara Ciobanu, Olga Ciolacu, maria Codreanu, Nina Crulicovschi, Anastasia Istrati, Margareta Ivanuş, Anastasia Lazariuc, ş.a.  Această enciclopedie o putem considera ca un omagiu, o recunoştinţă trudei, creativităţii, talentului  moldovencilor, care după merit ocupă locul său în paginile acestei cărţi. Şi în acest context sunt binevenite strofele poetului:

O, moldovancă, mândră fată,

Poetul tău se va găsi?

De-ar fi un pictor ca să poată

A te reda cum eşti a fi –

Alături pus, zic câte-odată,

Chipul lui Venus ar păli. (Alexandru Hâjdeu, Fetei moldovence)

 20179914_10156068720358492_1490200910_nBuzilă, Serafim. Cântece şi romanţe / Serafim Buzilă. – Chişinău : Literatura artistică, 1981. – 64 p.

      Este o carte de muzică tipărită,  semnată de compozitorul Serafim Buzilă. În această culegere de note şi texte autorul a editat  zece romanţe şi cântece pe versurile cunoscuţilor poeţi din Republica Moldova Grigore Vieu (Cântec nou, Primăvara, Geana mea, Elegie), Anatol Ciocanu (Măreţ viitor, Pământul matern, Din strămoşi), Mihail Roman (Brumărel cu fire albe), Anatol Gugel (Cea mai frumoasă din nopţi), vasile Romanciuc (Ascunde-ţi lacrima-n bătistă). Cartea este editată cu caractere chirilice şi corespunde cerinţelor timpurilor în care a apărut: se proslăveşte Patria, Partidul, dar şi mama, învăţătoarea, dragostea şi natura.

 Noi aici ne-am născut, unde-s mamele-n prag

Unde-n ani am crescut sub al Patriei steag,

Unde-n ani am aflat care-i cântul etern –

Este patria noastră , pământul matern (An. Ciocanu)

Izvoraşul sună, sună

În prundişuri argintii,

Pe costişe se adună

Viorele azurii (Gr. Vieru)

Numai ea, învăţătoarea,

Are darua-acesta sfânt

Să deschidă lumea mare

Cu-o aripă de cuvânt (M.Roman)

Deşi cartea este din categoria cărţilor vechi, buchinistice, ea reprezintă interes artistic şi istoric.

 
craiul neamuluiBuzilă, Serafim. Graiul neamului: (pagini de muzică corală naţională) / Serafim Buzilă. – Ch. : Hyperion, 1992. – 346 p. : n. muz.

În antologie sunt adunate creaţii originale scrise între anii 1839-1939, importante nu numai ca documente de epocă dar şi ca opere estetice. Cartea se deschide cuu imnul României „Deşteaptă-te, române” autorul căruia este considerat Anton Pann. Răsfoind paginile pas cu pas, ne vom întâlni cu Ciprian Porumbescu (Pe-al nostru steag, trei culori, Cântecul gintei latine, etc); Gavriil Muzicescu (Concertul nr.1 şi nr. 2, cântecul lui Ştefan Vodă, hora de la Plevna, Iarna vine ş.a); Mihail Berezovschi (Spune-mi, Doamne, sfârşitul meu, Tatăl Nostru, Heruvicul nr.2 şi alte cântece religioase).; Giulelm Şorban (Mai am un singur dor, pe lângă plopii fără soţ…) şi încă cu o galerie de personalităţi de o înaltă vibraţie intelectuală, care au purtat gloria muzicii noastre peste mări şi oceane. Antologia înmănunchează compoziţiile inspirate de lucrările poeţilor Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Gheorghe Coşbuc, Alexei Mateevici şi alţii care au menţinut spiritul naţional al poporului român. Cartea poate servi ca material de referinţă, incluzând date biografice şi cu referire la creaţia compozitorilor, Index de nume, precum şi o bibliografie selectivă.

 Buzilă, Serafim. Mări de flori/ Alcătuitor: Serafim Buzilă. – Chişinău: 20182581_10156068719203492_679175114_nCartea Moldovenească, 1972. – 154 p.

Mări de flori oferă un buchet de cântece a compozitorilor sovietici, printre care se regăsesc şi melodiile populare moldoveneşti, romanţe şi cântece selectate la sugestia numeroşilor ascultători care au urărit la radio emisiunea duminicală „Melodii preferate”. Sunt prezentate texte traduse din limba rusă a cunoscutelor melodii: De unde începe Patria? (din filmul Scut şi spada), Cer fără margini (Огромное небо), Nu vor sovieticii război (Хотят ли русские войны), Noapte întunecată (Темная ночь), şi altele. Cei care vor citi această carte la sigur vor cânta cunoscutele melodii: Mai am un singur dor, O, mamă, Somnoroase păsărele, De ce nu-mi vii, Lăutar cu scripca veche, la Lenuţa sub cerdac,Joacă-mă bădiţă, bine. Deşi este editată cu grafia chirilică, nu ne grăbim să excludem cartea din fondurile bibliotecii, fiind de părerea că fiecare carte are cititorul său.


20227035_10156068746698492_1967552204_nSonata pentru vioară şi orchestră: 
 Op. 13 : reducţie pentru vioară şi pian [Note] / Serafim Buzilă. –  Chişinău : Ruxanda, 1998. – 48 p.

Cartea de muzică tipărită reprezintă o reducere pentru vioară şi pian a sonatei pentru vioară şi orchestră semnată de S.Buzilă. Sonata a fost compusă în memoria lui George Enescu.

Concertul pentru clarinet şi orchestră de cameră de S.Buzilă în viziunea interpretativă a lui Eugen Verbeţchi // Victor Tihoneac. – Anuar ştiinţific: Muzica, Teatru, Arte Pastice. – 2103. – nr.3.

Sursa electronică: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Conceptul%20pentru%20clarinet%20si%20orchestra.pdf

Articolul de faţă reprezintă analiza interpretativă a Concertului pentru clarinet şi orchestră de cameră semnat de Serafim Buzilă, efectuată în baza materialelor audio extrase din fondul Companiei de Stat Teleradio-Moldova. Înregistrarea a fost realizată în 1975 de E. Verbeţchi (clarinet) şi Orchestra de cameră a Companiei de Stat Teleradio-Moldova, dirijor — Timofei Gurtovoi. Autorul a încercat să determine unele particularităţi ale stilului interpretativ al lui E. Verbeţchi şi anume: specificul tratării textului componistic, abordarea individuală a partidei clarinetului, indicaţiilor dinamice, de articulaţie etc.

 

 

Anunțuri
  • La 20 februarie s-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Mihail Berezovschi, un nume de referință în formarea și devenirea artei și culturii muzicale naționale. A fost înzestrat cu mai multe talente - compozitor, dirijor de cor, cântăreț, pictor, a fost hirotonisit ca preot la biserica „Sf. Arhangheli” din Chișinău (1890-1892). Pe plan profesional-muzical a fost director adjunct al Catedralei Episcopale, Chișinău (1892), fiind titularizat ca dirijor prim în anul 1904; director și profesor la Școala de cânăreți bisericești, profesor de muzică la Școala Eparhială, a activat ulterior ca profesor titular la Conservatorul de Muzică, la Liceul nr. 2  din Chișinău şi catihet la Tribunalul judeţului Lăpuşna . A avut Studii de compoziţie şi de perfecţ ionare muzicală la Sankt Petersburg la cunoscuți profesori/compozitori ruși Vasilii Gutov și Anatolii Leadov. Mihai Berezovschi a avut o viață tumultoasă, fiind un animator al vieții culturale naționale în Basarabia interbelică.  În anii 1917-1918 a luat parte împreună cu corul său la cele mai importante manifestări ale românilor basarabeni, susţinând astfel lupta pentru drepturile lor naţionale. Cu multe date amănunte și episoade interesante din viața com pozitorului a venit să comunice în fața studenților de la Centrul de Exelență în Educația Artistică „Ștefan Neaga” Dna Elena Nagacevschi, muzicolog, doctor în studiul artelor, cercetător științific la Institutul Patrimoniului Cultural de la AȘM. În 2002 a apărut cartea „Mihail Berezovschi, dirijor de cor și compozitor” în care autorul E. Nagacevschi  reflectă viața și activitatea dirijorală a preotului Mihail Berezovschi, creația lui componistică. Numele lui Berezovschi este cunoscut de cercetătorii culturii basarabene din primele decenii ale secolului XX. În perioada anilor 1870-1880, perioada de învățare și studiere a seminaristului Berezovschi,  în Chișinău practic nu exista o cultură a muzicii scrise, se aflau  partituri muzicale doar în așezămintele mănăstirești. Este cunoscut faptul, că publicul basarabean era un mare amator de manifestații artistice, reprezentații concertistice. La aceste acțiuni culturale erau invitați seminariștii, care îndeplineau rolul de coriști în corurile bisericești. Se resimțea nevoia de cadre muzicale profesioniste. M. Berezovschi, înțelegea că oferta era mare, de aceea își pune ca scop să organizeze cursuri eparhiale de profesori/peofesoare, adică proiecta bazele unui fundament științific al disciplinei componistice muzicale naționale. Preotul  M. Berezovschi era preocupat nu numai  de muzica religioasă dar era interesat într-o mare măsură și de muzica laică, în special de operă. Această predilecție a dirijorului a făcut ca ulterior corul bisericesc să preiee și o formă artistică, ceea ce atrăgea oamenii. În afară de obiectele teologice și cultură generală  elevii seminarului la care preda studiau și disciplinele muzicale: cântarea bisericească, teoria muzicii, noțiuni de armonie și polifonie, dirijat coral. Și aceasta nu se întâmpla înzadar. Revenind la istoria muzicală a teritoriului nostru, criticii muzicali văd legătura ce vine din tradiția milenară a tracilor antici, strămoșii noștri, antrenați în cântecele corale. Conform mitului lui Orfeu, muzician, poet și profet din mitologia greacă, dar de origine tracică, el era un desăvârșit în arta cântului și a devenit cu timpul personajul/arhetipul artistului, arhetip al cântărețului inspirat. La traci se organizau competiții cu poeți, coriști și cântăreți la liră. Tracii au transmis Europei tradiția de a cânta în cor. Spre deosebire de muzica săltăreață, vioaie a romanilor, tracii aveau o muzică sobră, de grandoare. Și aceasta a durat până la marea migrație a popoarelor, când lumea a fost nevoită să se ascundă prin păduri, nu se mai putea cânta în cor. De muzica corală s-a uitat secole la rând.  Este renăscută abea în secolul XIX. Apariția lui Mihail Berezovschi pe scena muzicală a Basarabiei a avut un impact important în dezvoltarea ei. Activitatea lui a avut tangențe cu activitățile altor somități muzicale recunoscute în arealul românesc dar și din Europa – Gavriil Musicescu, G. Ceaicovschi-Mereșanu, Mihail  Bârcă, Alexandru Cristea, Vasile Popovici ș.a. Fiind un mare cunoscător al tradiției muzicii naționale și un adept al muzicii bizantine, Mihail Berezovschi întroducea elemente noi în arta componistică și corală basarabeană.  Muzica nou apărută sub bagheta magică a compozitorului și dirijorului M. Berezovschi corespundea stilului basarabean de creație muzicală, inspirată din muzica tradițională bizantină, cu cântări bisericești, executată rar și prelung, în stillu-i caracteristic, papadic. A început cu o serie de miniaturi componistice,  recompunea din muzica bisericească corală pentru voci și coruri bărbătești, le orchestra la condițiile popoarelor cu o tradiție îndelungată, utiliza elemente și motive orientale, căpătând astfel ritmul muzical regular basarabean. Stilul nou constă în succesiunea organizată a duratei sunetelor, întroducea modulații noi, fructuoase, pe care publicul le percepea mai mult ca pe o creație concertistică, artistică. Autorul traducea din limbile slave în limba română. Din stilul vechi, bazat pe tradiții creștine se năștea unul nou, după asemănarea  Bisericii noastre, păstrătoare de tradiție sacră, de rugăciune curată. Muzica de peste Prut însă a suportat schimbări în secolele XVII-XVIII, capătă trăsături musulmane din cauza dominației regimului greco-fanariot. Inspirat de G. Musicescu, care în 1895 a întrodus în muzica corală bisericească vocile feminine, M. Berezovschi face același lucru în 1918. Căpătând mai multe drepturi în activitatea sa de pedagog și slujitor, întroduce în Basarabia pentru prima dată vocile feminine în corul religios. Deasemenea întroduce în cântările serviciului liturgic veșmântul armonic melodios (lucrările imnul liturgic Pre Tine Te lăudăm, Axionul, rugăciunea domnească Tatăl Nostru, Chenonicul, Antifoanele, Trisaghionul, Heruvicul). M. Berezovschi a căpătat o bună practică preluând modalități noi din creația marilor compozitori. Din componistica lui N.A. Rimski-Korsakov el a însușit tehnica cântatului pe patru voci în același timp. M. Berezovschi a fost un cadru didact de o înaltă pregătire profesională, lucra concomitent la mai multe instituții, condițiile seminarului unde lucra prevedeau pregătirile elevilor la pian și orchestră, cunoașterea teoretică muzicală.  Dintre discipolii de vază i-au fost mulți viitori muzicieni, care au cântat în Corul Catedralei: M. Savițchi, M. Croitor, viitori soliști în Capela Corală „Doina”, V. Popovici, compozitor și etnomuzicolog, , M. Bârcă, viitor dirijor al corului arhieresc, profesorul G. Ceaicovschi-Mereșanu, artiști de operă sau filarmonică, printre care vestita soprană Maria Cebotari, fiica sa Elena Basarab, ș.a. Corul Catedralei din Chișinău a avut o perioadă de dezvoltare accentuată sub conducerea dirijorului Mihail Berezovschi, care a depățit granițele țării. Dintre cele mai reușite realizări ale Corului  au fost concertul  la Ateneul Român, primind Medalia de Aur, și compoziția exepțională a formației alcătuită de peste o sută de persoane în legătură cu comemorarea mondială a centenarului de la moartea compozitorului Ludvig wan Beethoven.  Mihail Berezovschi a fost impresionat și de pictură, formându-se în domeniul artelor plastice ca pictor autodidact. Au rămas ca moștenire lucrări în acuarelă, peisaje artistice din Chișinăul interbelic, pe care le expunea în cadrul expozițiilor organizate în Chișinău și Odesa. Și de această dată, în cazul lui Mihail Berezovschi, în pofida evenimentelor politice ce se întâmplau în Basarabia în deceniul patru, avem în fața noastră un destin, dat uitării. Puțini au fost din acei, care s-au încumetat să-l petreacă pe ultimul drum. Și din simplul motiv, că prietenii erau plecați, cei mai mulți peste Prut, dar și în Europa. Au rămas doar manuscrisele lui Mihail Berezovschi, foarte multe, dar care, spre marele nostru regret, au dispărut, s-au pierdut aici, acasă. În schimb, multe din ele au fost duse peste hotare și sunt păstrate cu sfințenie de bulgari, ucraineni, turci. Stilul inconfundabil al lui Berezovschi n-a pieri, el a fost preluat. Din el s-ai inspirat compozitorii sovietici moldoveni ca Simion Lungul, Mihail ZgureanSerafim Buzilă ș.a. Referințe: Nagacevschi, Elena. Mihail Berezovschi – dirijor de cor și compozitor. Chișinău: Epigraf, 2002. 100 p. Iu. Colesnic. Mihail Berezovschi // Colesnic, Iu. Basarabia necunoscută : [în vol.] : Vol. 1. - Chișinău, 1993. - pp. 156-161 Mihail Berezovschi [online]. [citat 20.02.2018]. Disponibil: https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2014/03/30/mihail-berezovschi-dirijor-de-cor-si-compozitor/ Comentariu de A. Moldovanu        
  • „Copilaşii care cântă sunt mai frumoşi, Harnici la învăţătură şi mai sănătoşi…” (Gr. Vieru) Și mai spunea marele maestru Grigore Vieru, că penru prima oară în lume, unele piese clasice instrumentale sunt cântate nu de orchestra simfonică, și nu la pian sau vioară, ci de vocile copiilor, ajutate de cuvânt, dând astfel copiilor noștri posibilitatea de a gusta din dumnezeeștile valori muzicale. Puțin din istoria muzicii corale pentru copii. De-a lungul anilor au fost mai multe etape. Muzicologii care s-au preocupat de problema dată o găseșc în strânsă legatură cu întreg procesul de dezvoltare a artei corale interpretative a copiilor, tradiţiile căreia au fost stabilite în Moldova încă în anii '20 ai secolului trecut în baza activităţii artistice de amatori. Anii '50 – '60 au fost marcaţi de profesionalizarea interpretării corale, când în toate şcolile a fost introdusă muzica ca obiect de predare – de fapt, lecţiile de muzică se reduceau la cântarea în cor. De asemenea, au a părut şi colective corale pe lângă casele de pioneri şi şcolile de muzică. Necesitatea unui repertoriu national cât și lansarea lui oficială a avut loc în perioada anului 1922.  În anii ′60 – '70 ai secolului trecut, interpretarea corală a continuat să se dezvolte cu succes, iar în anii ′80, în patru şcoli generale din Chişinău au fost deschise studio-uri corale specializate, numărul lor crescând, spre sfârşitul anilor ′90, la 16 (astăzi acestea poartă denumirea de şcoli şi licee cu profil muzical-coral). O etapă importantă în dezvoltarea interpretării corale a copiilor este considerată perioada anilor ′50 fiind marcată de căutarea unor noi forme ale educaţiei muzical-estetice. La astfel de forme, în primul rând, se atribuie studiourile corale, ce au cunoscut ulterior, în URSS, o largă răspândire. Primele studiouri corale din Moldova au apărut în anii ′70 în cadrul educaţiei extraşcolare a copiilor. Aici se au în vedere două studiouri cunoscute, ce au activat pe lângă Palatele pionerilor şi elevilor – ”Firicel” (or. Tiraspol, dirijor E. Iankovski) şi „Lia-Ciocârlia”. În anul curent, 2018, se împlinesc 45 de ani de la fondarea studioului muzical-coral „Lia-Ciocîrlia”. A fost fondat în anul 1973 la propunerea  lui Eugen Mamot, autor de manuale, dirijor, compozitor, profesor cu grad didactic superior, de a reuni într-un studiou cei mai talentaţi copii ai capitalei. În timp ideea s-a dovedit a fi reţeta de succes a unuia dintre cele mai vestite grupuri corale din țară. Inițial, studioul a primit numele „Cutezătorii”. Un an mai târziu însă, în 1974, odată cu preluarea conducerii de către dirijorul Valentin Budilevschi, studioul  își preschimbă numele în „Lia-Ciocîrlia”. Preţ de peste patru decenii, aici au crescut mai multe generaţii de copii. Mulți dintre ei sunt astăzi oameni de artă. Corul a devenit  un exemplu demn de toată admirația, fiind prezent la mai toate manifestaţiile muzical-corale din Republica Moldova și nu numai. Copiii Ciocîrliei au cântat pentru publicul diferitor țări, precum  Ucraina, Rusia, România, Letonia, Lituania, Belarus, Turcia, Franţa, Belgia, Bulgaria, etc. A realizat discul – Cântă „Lia-Ciocîrlia”, precum și două filme muzicale. Pentru activitatea fructuoasă în domeniul artei corale, laureat al multor concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale, studioul muzical-coral „Lia-Ciocîrlia” s-a învrednicit de titlul onorific „Colectiv artistic model” şi Premiul Republican al Tineretului. Colectivul studioului, condus în prezent de Luminița Istrati participă la diverse proiecte muzicale, cum ar fi   "ERASMUS + - EUROPA 12 puncte" - proiect ce s-a desfașurat  in perioada 2014-2017; participă la deschiderea oficială a evenmentelor culturale din tot spațiul românesc, readuc în atenția publicului versurile pline de profunzime ale poeților naționali în cadrul Festivalurilor și spectacolelor de muzică și poezie - Grigore Vieru, Arcadie Suceveanu, Spiridon Vangheli, Ion Hadârcă, Vladimir Beșleagă, Iulian Filip, Leo Butnaru, Eugen Lungu, Valeriu Matei, Aurelian Silvestru ș.a. Corul „Lia-Ciocârlia” însoțește și este alături de personalități muzicale cu faimă internațională precum soprana Valentina Naforniță, Mihai Dogotari, formația Alex Calancea Band, Chișinău Youht Orkestra ș.a. Din septembrie 2006, conducător artistic şi prim-dirijor al studioului muzical-coral „Lia-Ciocîrlia” este discipola lui E. Mamot, Svetlana Istrate.  Actualmente studioul muzical-coral „Lia-Ciocîrlia” este format din patru colective corale grupate în funcție de  vârsta copiilor (5 – 20 ani), ansambluri instrumentale, clase de pian, acordeon, chitară. În afară de meritele în domeniul artei corale, „Lia-Ciocîrlia” este, de asemenea, un centru metodic valoros pentru dirijorii corurilor de copii din ţară. S-au organizat seminare republicane şi municipale de specialitate  în cadrul cărora au fost prezentate forme şi metode progresiste  de educaţie muzicală. Activitatea SMC „Lia-Ciocîrlia” este orientată spre o constructivă colaborare dintre familie şi instituţia de învăţământ în scopul educării la copii a dragostei faţă de muzică, de munca de creaţie,a educării calităţilor morale, cum ar fi: responsabilitatea, punctualitatea, sensibilitatea, spiritul de colectiv etc. Activitatea studioului are un impact pozitiv la introducerea în circuit a valorilor spirituale ale înaintaşilor culturii muzicale româneşti, contribuie la dezvoltarea culturii muzicale naţionale, la popularizarea creaţiilor corale clasice şi a compozitorilor contemporani, a cântecului popular, patriotic şi de cult. Un loc deosebit în evoluția acestui studiou îl are Eugen Mamot, Artist al poporului din Republica Moldova și membru al Uniunii Compozitorilor din România, dirijor și compozitor. Personalitatea domnului E. Mamot ocupă un loc aparte în arta muzicală a Republicii Moldova, a compus toată viața muzică pentru copii, a aranjat și prelucrat piese pentru copii.  A elaborat, inclusiv in colaborare cu alti autori mai multe manuale şcolare de muzică, materiale didactice, culegeri de cântece, articole de specialitate. A fost directorul Centrului Republican de Creaţie Populară, a condus corul „Mugurel”, în baza căruia a fost fondat Studioul coral de copii „Lia-Ciocîrlia”, el fiind director artistic şi prim-dirijor, filiala  Chișinău, din 1990. Este autor al peste 300 de creaţii vocal-simfonice, instrumentale, corale, cântece pentru copii, printre care suita corala „Ciocarlia” (versuri - Grirgore Vieru) una gintre creațiile sale valoroase.  Eugen Mamot este în pragul lansării monografiei "O nouă paleră de culori", un volum consacrat absolvenților SMC "Lia Ciocârlia", perioada anior (1990-2006), care, prin muncă și talent s-au înălțat la glorie și au scris a "Liei-Ciocârliei" istorie. Volumul cuprinde 280 pagini (articole, recenzii, schițe, fotografii, cât și unele peripeții din timpul călătoriilor.) Referințe: Buzilă, S. Interpreți din Moldova : lexicon enc.(1460-1960).  – Ch. 1996. – P. 275 Surse internet: www.bncreanga.md/pdf/CV_Eugen_Mamot.pdf; http://www.ucmr.org.ro/listmembri.asp?CodP=4678&TipPag=; https://ok.ru/video/5473240405
  • Sursă: Teatrul Naţional de Operă şi Balet la 60 de ani: Revistă bibliografică
  •   Gheorghe Mustea, flautist, naist, pedagog, compozitor, dirijor, academician,  s-a născut la 01 mai 1951 în Codrii Teleneştilor, în satul Mândreşti. Creaţia lui abordează diverse genuri muzicale, cum ar fi: muzica simfonică (concertele nr.1 şi 2), muzica de operă (Alexandru Lăpuşneanu şi Ştefan cel Mare), muzica de cameră instrumentală (Cvartet cu coarde, Rapsodie, Pastorala), muzica vocală (Trei mari iubiri, Dorul, Păstorul şi mioara), muzica corală (Cantata Patrie, Lumineze stelele), muzică pentru copii, creaţii scenice, muzica de film, etc. În anul 1989 a fost munit prim-dirijor şi director al Orchestrei Simfonice Naţionale a Companiei „Teleradio-Moldova", funcţie pe care o deţine pînă în prezent. Pe parcursul anilor 1999-2002 a deţinut funcţia de rector al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Din anul 2000 şi pînă prezent este profesor universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. A înregistrat la Radio Chişinău creaţii de: G. F. Handel, G. Verdi, C. M. Weber, P. I. Ceaikovski, L. Beethoven, W. A. Mozart, J. Strauss, G. Enescu, C. Porumbescu, G. Rossini, G. Donizetti, V. Zagorschi, S. Buzilă, P. Constantinescu, T. Chiriac, V. Rotaru, P. Rivilis, Gh. Ciobanu, D Kiţenko ş. a. Membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova – 1978. Membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova – 1992; Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Doctor Honoris Causa al Universităţii de Studii Aplicate din Moldova, Preşedinte al Societăţii Muzicale din Chişinău (1988-1999). Mai multe despre viaţa şi activitatea maestrului veţi cunoaşte din cărţile, muzică tipărită, articole din ziare şi reviste care se găsesc în colecţia Bibliotecii de Arte "T.Arghezi". Revistă Bibliografică (materialul este aranjat în II capitole,  ordine alfabetică)  I. Viaţa şi activitatea:  1.      Gagim, Ion.Fenomenul muzical Gheorghe Mustea / Ion Gagim - Chișinău : Știința, 2015. -  254 p. 2.      Gheorghe Mustea: „Suntem alineați Uniunii Europene, iar prin turnee - culturii universale” / Elena Tamazlâcaru. // Literatura și Arta, 2015, 9 apr., p. 8. 3.      Gheorghe Mustea/Rusu-Haraba, Anastasia. / /Moldova. – 2013. – iulie-august. – P. 48-49. 4.      Într-o seară de mai o orchestră cînta... / Elena Tamazlîcaru. // Literatura și Arta, 2016, 26 mai, p. 6. 5.      Mustea, Gheorghe : [schiță biogr.] // Literatura și arta Moldovei: encicl. : [în 2 vol]. – Ch., 1986. – Vol 2. – P. 68. – Cu caract. chir. 6.      Mustea Gheorghe// Buzilă Serafim. Interpreţi din Moldova : Lexicon enciclopedic (1460-1960)  - Chişinău, ARC, 1996. - p.304-305. 7.       Mustea Gheorghe// Molodye kompozitory sovetskoj Moldavii. - Chişinău: Lit. art., 1982. - p. 67-73. 8.      Opera Moldovy : XX vek / Aurelian Dănilă ; foto Mihai Potârniche. - Chişinău : Prut Internaţional, 2008. - 480 p. : foto 9.      Știința și cultura ca mod de afirmare / Gheorghe Mustea // Literatura și Arta, 2014, 21 aug., p. 7. 10. Într-o seară de mai o orchestră cînta... / Elena Tamazlîcaru. // Literatura și Arta, 2016, 26 mai, p. 6. 11. Tamazlâcaru  Andrei. Gheorghe Mustea – azi și totdeauna // Moldova, serie nouă. 2006, nr. 4- 5, pp. 30-31. II. Muzică tipărită 1.      Alt pămînt pe lume nu-i = Lučše kraâ v mire net / vers. C. Dragomir, muz. G. Mustea, trad. V. Baltag ;// Dimineaţa copiilor : culegere de cîntece pentru copii / alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru ; il. : G. Guzun-   Chişinău : Lit. artistică, 1984. -  122 p. : il. 2.      Am să cînt această Ţară = Vospoû â ètu Zemlû / versuri S. Belicov, muz. G. Mustea. //  Dragă mi-i de plaiul meu = = Kraj rodnoj, lûbimyj moj ; alcăt. Serafim Buzilă ; trad. Nicolai Sundeev ; pict. Gheorghii Zlobin . – Chişinău : Lit. artistică, 1984 . – 88 p. 3.      Cînt al ţării mele nume / versuri L. Sobeţchi, muz. G. Mustea ;  Antologie de cîntece sovietice moldoveneşti /alcăt. Zinovii Stolear. - Chişinău : Lit. artistică, 1985. - 232 p. 4.      Cînt al ţării mele nume / muz. G. Mustea, versuri L. Sobeţchi // Cîntecul moldovenesc de estradă '81/ alcăt. V. Slivinschii. -  Chişinău : Lit. artistică, 1982. - 68 p. 5.      Cîntec de dor / vers. Gr. Vieru, muz. G. Mustea //  Cîntecul moldovenesc de estradă '80/ alcăt. V. Slivinschi. -   Chişinău:  Lit. artistică, 1981. -  60 p. 6.      Frunzele / vers. B.P. Hasdeu, muz. G. Mustea; 13 // Vino, mirare : Culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Ştefan Andronic, Grigore Vieru ; desene : A.P. Smîşleaev. -  Chişinău : Lit. artistică, 1989. - 131 p. : il. 7.      Diana / vers. A. Ciocanu, muz. Gh. Mustea ; . Cîntecul moldovenesc de estradă '88/ Alcăt. Vladimir Slivinschi. -  Chişinău : Lit. artistică, 1989. -  56 p. 8.      Ghici culoarea = Ugadaj cvet / vers. Gr. Vieru, muz. G. Mustea; //  Florile dalbe : culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru ; il. : Gheorghe Guzun. -  Chişinău : Lit. artistică, 1985. - 128 p. 9.      Ghici culoarea = Ugadaj cvet / vers. Gr. Vieru, muz. G. Mustea; Caietul 2 (pentru cl. 1-3): //Dimineaţa copiilor : culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru ; il. : G. Guzun. - Chişinău : Lit. artistică, 1984. - 122 p. : il. 10. Lăsai apa de izvor / versuri Gr. Vieru, muz. Gh. Mustea ; Carul-Mare / versuri D. Matcovschi, muz. Gh. Mustea Ochii verzi / versuri D. Matcovschi, muz. Gh. Mustea ; //Cîntecul moldovenesc '89 /Alcăt. V. Slivinschi. -  Chişinău : Hyperion, 1990.  -  79 p. 11. Noi în grai sîntem popor / muz. Gh. Mustea//  Învierea : cîntece sacre / Grigore Vieru ; alcăt. : Iulia Ţibulschi. - Chişinău : Litera, 1990. -  89 p. 12. O melodie de noroc / versuri Iu. Filip, muz. Gh. Mustea. //  Cîntecul moldovenesc de estradă '84 ; sel. : Vl. Slivinschi. - Chişinău : Lit. artistică, 1985. - 68 p. 13. Pace vouă / Gheorghe Mustea ; pref. : Serghei Pojar. -  Chişinău : Hyperion, 1990. - 100 p. 14. Plaiul soarelui - Moldova : Antologie-florilegiu de cântece pentru copii / Teodor Zgureanu ; cuv. înainte Gh. Mustea, Oxana Filip şi Angela Leiba. - Chişinău : Pontos, 2010. - 160 p. : il. 15. S-a dus cucul de pe-aici : [pentru cor de copii] / vers. popul., aranjament G. Mustea. //  Vocile primăverii : culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru ; prez. graf. : S. Zamşa. -  Chişinău : Hyperion, 1992. -  152 p. : il. 16. Să păzim pămîntul ce ni-e dat / versuri Gr. Vieru, muz. G. Mustea. //  Cîntecul moldovenesc de estradă '82 / alcăt. V. Slivinschi. -  Chişinău : Lit. artistică, 1983. -  48 p. 17. Sîrba-disco / versuri V. Cernei, muz. G. Mustea // Cîntecul moldovenesc de estradă '87 /alcăt. Vladimir Slivinschi. - Chişinău : Lit. artistică, 1988. -  48 p. 18. Solo pentru ţambal din spectacolul „Badea Cozma” de Gh. Malarciuc / Gh. Mustea // Doina : cîntece şi piese instrumentale din spectacole ; sel. : Vladimir Slivinschi. - Chişinău : Lit. artistică, 1986. - 72 p. 19. Supărarea / versuri Gr. Vieru, muz. G. Mustea. //  Cîntecul moldovenesc de estradă '86 ; sel. : Vladimir Slivinschi. - Chişinău : Lit. artistică, 1987. -  68 p. 20. Trei mari iubiri / vers. Gr. Vieru, muz. G. Mustea // Mihail Muntean : Piese din repertoriu ; [alcăt. : M. Munteanu] ; predisl. : E. Doga, E. Obrazcova. - Chişinău : S.n., 2006 21. Vorbeşte-ncet / muz. Gh. Mustea // Ah, cerut-am de la zodii: romanţe pe versurile lui Mihai Eminescu / Mihai Eminescu ; sel., studiu, tab. cronol., red. : Serghei Pojar ; cuv. înainte : Mihai Cimpoi, Eugeniu Doga, Constantin Rusnac. -  Chişinău:  Princeps, 2001. - 271 p. Selecție de T. Kolomoițeva    

Afișări

  • 165,534 vizualizări
Anunțuri

Categorii