//
home

Ultimul articol

Muzica este mai întâi de toate… Revistă bibliografică din creaţia compozitorului, muzicologului, jurnalistului Serafim Buzilă


20227434_10156072083323492_1851521945_nSerafim Buzilă (1937–1998) — compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Republica Moldova, autorul lucrărilor simfonice, camerale, vocale, a  enciclopediilor şi antologiilor de muzică tipărită. Membru al Uniunii Compozitorilor (1970) şi al Uniunii Jurnaliştilor (1984) din Moldova. Maestru emerit al Artei (1991). A publicat studii despre Ciprian Porumbescu, Titus Cerne,  Grigore Ventura, articole lexicografice în enciclopediile Literatura şi Arta Moldovei (Chişinău, 1986) şi Dicţionarul Enciclopedic Moldovenesc (Chişinău, 1989), şi mai multe articole în presa din Moldova. Vă prezentăm câteva ediţii din colecţia Bibliotecii de Arte în care Serafim Bizilă a semnat ca compozitor, ca muzicolog, ca alcătuitor.


c9 INTERPRBuzilă, Serafim. Interpreţi din Moldova: lexicon encicl. : (1460-1960) / Serafim Buzilă. – Chişinău: Editura ARC, 1996. – 461 p.

          Lexiconul Interpreţi din Moldova reprezintă o premieră absolută în lexicografia muzicală. Ca laitmotiv al acestei ediţii au servit cuvintele lui George Enescu, publicate  în prima pagină a lexiconului: Fiecare artist contribuie cu talentul său, cu munca sa, la cultivarea frumosului care este menit să dea un impuls pornirilor mai nobile ale sufletului omenesc. Au fost selectate personalităţile din spaţiul românesc care întocmai corespund acestor cuvinte. Lucrarea cuprinde circa 780 de nume de psalţi, protopsalţi, maeştri de cor laic şi mitropolitan, dirijori de muzică simfonică şi de operă, interpreţi de muzică populară, pianişti, violonişti, inerpreţi de instrumente de suflat, solişti vocali etc., care au dus faima muzicii moldoveneşti departe peste hotarile ţării. Serafim Buzilă a lucrat la lexicon peste 30 de ani, fiind pasionat de lucrul care-l făcea: culegea informaţii despre interpreţi, studia literatura, cercetarea arhivelor de stat, colecţiilor particulare, răscolind sute de ziare şi reviste. Din cuvintele autorului, cel mai preţios era că a cunoscut cunoscuţii pe atunci muzicieni, inclusiv de la artiştii şi interpreţii contemporani.  lexiconul este aranjat în ordine alfabetică, fiecare articol fiind însoţit de informaţii de referinţă: bibliografie, discografie, inregistrări,  trimiteri la fonduri arhivistice, lucrări didactice, etc. Sunt inserate fotografii alb-negru în care noi putem cunoaşte interpreţii aşa cum arăta pe atunci. E de menţionat  că perioada de timp cuprinsă în lexicon – 1940-1960 este mai puţin cunoscută pentru cititorii acestei enciclopedii, astfel autorul reuşind să şteargă praful uitării de pe numele interpreţilor noştri de valoare.

Femei din   Moldova: Enciclopedie. – Chişinău:  Muzeum, 2000.- 312p.20187727_10156068718283492_510136448_n

          Volumul include 665 de personalităţi feminine care au contribuit la prosperarea ţării. În prefaţa cu titlul Femeia basarabeană – un argument al eternităţii…..  autorul Iurie Colesnic menţionează schimbarea accentelor privind  rolurile femeii în societatea contemporană, inclusiv în cultura şi arta Basarabiei, în ştiinţă şi tehnică, sport, politică, etc.  Enciclopedia Femei din Moldova vine ca o confirmare documentară a activismului social feminin. La selectarea personalităţilor s-a ţinut cont de criteriile elaborate de consiliul redacţional şi de recomandaţiile instituţiilor respective. Printre autorii enciclopediei figurează dl Serafim Buzilă, care a scris artocolele dedicate femeilor din domeniul artei muzicale. Acestea sunt: Lidia Bejenaru, Lidia Botezatu, Mia Boxan, valentina Calestru, Nadejda Cepraga, Tamara Ciobanu, Olga Ciolacu, maria Codreanu, Nina Crulicovschi, Anastasia Istrati, Margareta Ivanuş, Anastasia Lazariuc, ş.a.  Această enciclopedie o putem considera ca un omagiu, o recunoştinţă trudei, creativităţii, talentului  moldovencilor, care după merit ocupă locul său în paginile acestei cărţi. Şi în acest context sunt binevenite strofele poetului:

O, moldovancă, mândră fată,

Poetul tău se va găsi?

De-ar fi un pictor ca să poată

A te reda cum eşti a fi –

Alături pus, zic câte-odată,

Chipul lui Venus ar păli. (Alexandru Hâjdeu, Fetei moldovence)

 20179914_10156068720358492_1490200910_nBuzilă, Serafim. Cântece şi romanţe / Serafim Buzilă. – Chişinău : Literatura artistică, 1981. – 64 p.

      Este o carte de muzică tipărită,  semnată de compozitorul Serafim Buzilă. În această culegere de note şi texte autorul a editat  zece romanţe şi cântece pe versurile cunoscuţilor poeţi din Republica Moldova Grigore Vieu (Cântec nou, Primăvara, Geana mea, Elegie), Anatol Ciocanu (Măreţ viitor, Pământul matern, Din strămoşi), Mihail Roman (Brumărel cu fire albe), Anatol Gugel (Cea mai frumoasă din nopţi), vasile Romanciuc (Ascunde-ţi lacrima-n bătistă). Cartea este editată cu caractere chirilice şi corespunde cerinţelor timpurilor în care a apărut: se proslăveşte Patria, Partidul, dar şi mama, învăţătoarea, dragostea şi natura.

 Noi aici ne-am născut, unde-s mamele-n prag

Unde-n ani am crescut sub al Patriei steag,

Unde-n ani am aflat care-i cântul etern –

Este patria noastră , pământul matern (An. Ciocanu)

Izvoraşul sună, sună

În prundişuri argintii,

Pe costişe se adună

Viorele azurii (Gr. Vieru)

Numai ea, învăţătoarea,

Are darua-acesta sfânt

Să deschidă lumea mare

Cu-o aripă de cuvânt (M.Roman)

Deşi cartea este din categoria cărţilor vechi, buchinistice, ea reprezintă interes artistic şi istoric.

 
craiul neamuluiBuzilă, Serafim. Graiul neamului: (pagini de muzică corală naţională) / Serafim Buzilă. – Ch. : Hyperion, 1992. – 346 p. : n. muz.

În antologie sunt adunate creaţii originale scrise între anii 1839-1939, importante nu numai ca documente de epocă dar şi ca opere estetice. Cartea se deschide cuu imnul României „Deşteaptă-te, române” autorul căruia este considerat Anton Pann. Răsfoind paginile pas cu pas, ne vom întâlni cu Ciprian Porumbescu (Pe-al nostru steag, trei culori, Cântecul gintei latine, etc); Gavriil Muzicescu (Concertul nr.1 şi nr. 2, cântecul lui Ştefan Vodă, hora de la Plevna, Iarna vine ş.a); Mihail Berezovschi (Spune-mi, Doamne, sfârşitul meu, Tatăl Nostru, Heruvicul nr.2 şi alte cântece religioase).; Giulelm Şorban (Mai am un singur dor, pe lângă plopii fără soţ…) şi încă cu o galerie de personalităţi de o înaltă vibraţie intelectuală, care au purtat gloria muzicii noastre peste mări şi oceane. Antologia înmănunchează compoziţiile inspirate de lucrările poeţilor Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Gheorghe Coşbuc, Alexei Mateevici şi alţii care au menţinut spiritul naţional al poporului român. Cartea poate servi ca material de referinţă, incluzând date biografice şi cu referire la creaţia compozitorilor, Index de nume, precum şi o bibliografie selectivă.

 Buzilă, Serafim. Mări de flori/ Alcătuitor: Serafim Buzilă. – Chişinău: 20182581_10156068719203492_679175114_nCartea Moldovenească, 1972. – 154 p.

Mări de flori oferă un buchet de cântece a compozitorilor sovietici, printre care se regăsesc şi melodiile populare moldoveneşti, romanţe şi cântece selectate la sugestia numeroşilor ascultători care au urărit la radio emisiunea duminicală „Melodii preferate”. Sunt prezentate texte traduse din limba rusă a cunoscutelor melodii: De unde începe Patria? (din filmul Scut şi spada), Cer fără margini (Огромное небо), Nu vor sovieticii război (Хотят ли русские войны), Noapte întunecată (Темная ночь), şi altele. Cei care vor citi această carte la sigur vor cânta cunoscutele melodii: Mai am un singur dor, O, mamă, Somnoroase păsărele, De ce nu-mi vii, Lăutar cu scripca veche, la Lenuţa sub cerdac,Joacă-mă bădiţă, bine. Deşi este editată cu grafia chirilică, nu ne grăbim să excludem cartea din fondurile bibliotecii, fiind de părerea că fiecare carte are cititorul său.


20227035_10156068746698492_1967552204_nSonata pentru vioară şi orchestră: 
 Op. 13 : reducţie pentru vioară şi pian [Note] / Serafim Buzilă. –  Chişinău : Ruxanda, 1998. – 48 p.

Cartea de muzică tipărită reprezintă o reducere pentru vioară şi pian a sonatei pentru vioară şi orchestră semnată de S.Buzilă. Sonata a fost compusă în memoria lui George Enescu.

Concertul pentru clarinet şi orchestră de cameră de S.Buzilă în viziunea interpretativă a lui Eugen Verbeţchi // Victor Tihoneac. – Anuar ştiinţific: Muzica, Teatru, Arte Pastice. – 2103. – nr.3.

Sursa electronică: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Conceptul%20pentru%20clarinet%20si%20orchestra.pdf

Articolul de faţă reprezintă analiza interpretativă a Concertului pentru clarinet şi orchestră de cameră semnat de Serafim Buzilă, efectuată în baza materialelor audio extrase din fondul Companiei de Stat Teleradio-Moldova. Înregistrarea a fost realizată în 1975 de E. Verbeţchi (clarinet) şi Orchestra de cameră a Companiei de Stat Teleradio-Moldova, dirijor — Timofei Gurtovoi. Autorul a încercat să determine unele particularităţi ale stilului interpretativ al lui E. Verbeţchi şi anume: specificul tratării textului componistic, abordarea individuală a partidei clarinetului, indicaţiilor dinamice, de articulaţie etc.

 

 

Anunțuri
  • Îl re-descoperim pe Grigore Vieru în calitate de textier, compozitor sau alcătuitor al edițiilor muzicale. Lista bibliografică prezentată și alcătuită în baza surselor din fondul de documente ce se află în gestiunea Bibliotecii de Arte „T. Arghezi” ne demonstrează  rolul și importanța poetului Gr. Vieru în formarea unei culturi muzicale naționale deosebite, alimentată din izvorul sacru al folclorului popular. Versurile lui au inspirat în toate deceniile care au urmat pe compozitorii cu renume și tinerii interpreți, acest fapt de colaborare culminându-se în perioada mișcării de eliberare națională de la sfârșitul anilor ’80 ai secolului trecut. În domeniul componisticii muzicale pentru copii Grigore Vieru a colaborat cu Iulia Țibulschi, Zlata Tcaci, Ștefan Andronic, Egen Mamot, Daria Radu, Alexandru Tamazlâcaru, Eugen Coroi ș.a. A avut un rol important în educarea muzical-artistică a elevilor, participând alături de muzicologi profesioniști la  alcătuirea manualelor de educație muzicală a copiilor, a crestomațiilor pentru cursurile de muzică. În componistica muzicală națională Grigore Vieru a avut relații de colaborare cu mulți dintre compozitori, dirijori, profesori și muzicologi moldoveni care se ocupau cu studierea, înregistrarea şi prelucrarea producțiilor muzicale –  V. Slivinschi, V. Zagorschi,. Z. Tkaci, S. Lungul, S. Buzilă, Eugen Doga, O. Negruţa, Vl. Rotaru, Gh. Mustea, M. Dolgan, I. Aldea-Teodorovici ș.a. A abordat mai multe genuri: muzica sacră, muzica camerală, muzica corală, muzica populară, muzica de teatru, film, operă şi balet.    Prezenta lucrare este structurată după domenii - cântece pentru copii, cântece populare și de estradă,  cântece religioase; după limbă - ediții editate în lb. română și rusă, după tipul documentelor, înregistrările audio-video. Toate deocumentele expuse sunt preluate din colecția specială a bibliotecii „documente de muzică tipărită” și documentele pe suport electronic, discurile de vinil, apărute până la anul 1990.  Lista conține 126 de surse. Cântece pentru copii  1. În Ţara lui Doremică : cântece pentru copii : [pentru voce fără acomp.]. / Palii-Păduraru, Lucia – Chişinău, 2010. –  48 p. Din conţ.: Poştaşul, Puii, Ploaia, Greieraşul, Făguraşi, Iată vine Anul nou! / vers. : Gr. Vieru, P. – 12-15, 17-18, 43 2. Floricele din câmpii : cântece pentru copii : [pentru voce fără acomp.]. – Chişinău, 2009. – 60 p. Din conţ.: Băieţaşul din ochii mamii; Bucuraţi-vă; Spic de grîu; Sunt multe ţări pe lume / vers. : G. Vieru, P. – 23, 43, 46, 56 3. Foaie verde lămâiţe : cântece pentru preşcolari şi şcolari / Pavel Anton. – Timișoara, 2003. – 85 p. Din conț.: Scrisoare-cîntec către copii ; Ce anotimp e oare?; Poezia cucoşului ; Fulgii; Iată vine Anul Nou ; Iepuraşul Rou ; Cu Semănatul ; Musafirul  ; Fluieraşul ;  Izvoraşul ; Pomul ; Ploaia cade  ; Curcubeul  ; Coşul cu stele ; Fluturaşii ; Făguraşi ; Mamă de-ai fi o stea ; Plaiul meu (3 variante) ; Întîi Iunie ; Frumoasă-i limba noastră ; Doi bătrîni învăţători / vers. : Gr. Vieru. P. 5, 16, 20, 29, 31-32, 34, 49, 51-52, 59, 64, 66-67, 69-71, 74-76, 78-79, 83 4. Foaie verde lămîiţe : culegere de cîntece pentru cl. 1-11 ale şc. de cultură generală : [pentru voce fără acompaniament]. Vol. 2 / Pavel Anton. – Bălți, 2008. – 109 p. Din conț.: 8 martie ; Cîntecul mamei  ; Cucul şi cucoşul ; Iese soarele ; Greieraşul ; Mama şi feciorul  ; Nucul ; Pomul ; Puişorii / vers. : Gr. Vieru. P. 5, 24, 27, 37, 45, 59, 70, 75, 77 5. Sună, sună clopoţelul : cîntece pentru octombrei / Dumitru Gheorghiţă. – Chişinău, 1976. – 39 p.  Din conț.: Steagul nostru. ; Mulţumim pentru pace ; Chişinăul meu iubit ; În pădure ; Hai, ploiţă ; Hora alba ; Racheta / vers. : Gr. Vieru. P.5, 7, 11, 15, 23, 26, 31 6. Mihail Kolsa. Türkülär : cântece pentru copii. – Chișinău, 1989. – 129 p. Din conț.: Mamujlan uzum toplèèrym = С мамой собираю виноград / stihi : G. Vieru per. : M. Kolsa ; Benim mamum uurediži = Моя мама учительница / stihi : G. Vieru, per. : M. Kolsa ; Ujkuda da mamu jakyn = И во сне мама рядом / stihi : G. Vieru, per. : M. Kolsa. Р. 23, 25, 27 7. Anton, Pavel. Codrule, măria-Ta : culeg. de coruri pentru şcolari şi tineret. – Timișoara, 2005. – 139 p. Din conț.: Tu tot ai mamă / vers. : Gr. Vieru, muz. : P. Anton,;  Steaua limbii noastre / vers. : Gr. Vieru,  muz. : C. Rusnac. P. 62, 89  8. Răţoiul / vers. : Gr. Vieru, trans. : A. Popvici; Să trăiți, să-nfloriți: lui Ion Macovei / Gr. Vieru // Irina Stolear.  Răsai, soare! : album pentru elevii din şc. şi studiourile de muzică : cl. 1-4. – Chișinău, 2006. – P. 13; 163 9. Vino, mirare : culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Ştefan Andronic, Grigore Vieru. –Chișinău, 1989. – 131 p. Din conț.: Trăiască pacea / vers. : Gr. Vieru, muz. : A.-M. Fusu, p. 8;  Muzica / vers. : Gr. Vieru, muz. : A.-M. Fusu ; Măi pământule / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Ţibulschi ; Robinetul / vers. : Gr. Vieru, muz. : Z. Tcaci ; Ochii mamei / vers. : Gr. Vieru, muz. : M. Oţel. P. 8, 13, 108, 126 10. Dimineața copiilor = Утро детства : culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru. – Chișinău, 1984. – 122 p. Din conț.: Caieţelul 1 : Pentru preşcolari: Albina = Пчела / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Chiriac, trad. : V. Baltag ; Albinuţa = Пчелка / vers. Gr. Vieru, muz. P. Rusu, trad. : V. Baltag ;  Di-di-di = Ну, прворней / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Chiriac, trad. : V. Baltag ; Caieţelul 3 : Pentru elevii din cl. 4-7:  Cîntec despre părinţi = Песня о родителях / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Vilinciuc, trad. : V. Baltag ;  Maria, Mirabela / vers. : Gr. Vieru, muz. : E. Doga, trad. : V. Baltag ; Caieţelul 4 : Pentru elevii din cl. 8-10: Izvoraşul = Родничок / vers. Gr. : Vieru, muz. : E. Mamot, trad. : V. Baltag. P. 5, 17, 25, 55, 82, 106 11. Cine cîntă, nu e singur = Кто поет, не одинок : culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. Ş. Andronic, Gr. Vieru. –Chișinău, 1983. – 116 p. Din conț.: Caieţelul 1. Pentru preşcolari: Motănaşule = Котенок : [pentru voce şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Ţibulschi, trad. : V. Baltag ; Caieţelul 2. Pentru elevii claselor 1-2: Pămînt frumos = Земля прекрасна : [pentru cor şi pian] / vers. Gr. : Vieru, muz. : E. Mamot, trad. : V. Baltag ; Frumoasă-i limba noastră= На языке баллады : [pentru voce şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Vilinciuc, trad. : V. Baltag ; Mărţişoare = Мэрцишор : [pentru voce şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Vilinciuc, trad. : V. Baltag ; Caieţelul 3. Pentru elevii claselor 4-7: Puiul şi iarba= Птенец и трава : [pentru voce şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : E. Macaleţ, trad. : V. Baltag ; Caieţelul 4. Pentru elevii claselor 8-10:  Cîntec de leagăn = Колыбельная : [pentru cor de copii] / vers. : Gr. Vieru, muz. : E. Mamot, trad. : V. Baltag.  Ghiocelul = Василек : [pentru cor de copii] / vers. : Gr. Vieru, muz. : C. Rusnac, trad. : V. Baltag. P. 16, 25, 30, 41, 74, 91, 102 12. Zlata Tcaci. Povestea codrului = Сказка леса: culegere de cîntece pentru copii. – Chișinău, 1986. – 88 p. Din conț.: Ţara mea ; Fetița ; Oul ;  Fulgușorul ; Şase cîntece pentru copii (variantă pentru voce şi pian) : Trenul ; Ploaia ; Albina ; Izvoraşul ; Ceasul ; La telefon ; Nume cunoscut și drag ; Moldovă, Moldovă frumoasă! ; Ghiocelul ; Pîinea ; Căluțul ;  Drumul / vers. : Gr. Vieru. P. 6, 11, 19, 21-45. 61, 64, 71, 74 13. Iulia Ţibulschi. Ramule-neamule : Cîntece şi coruri pe versuri de Grigore Vieru. – Chișinău, 1988. – 100 p. Conținut: Vine mama ; Cu tata la joacă ; Huţa-huţa ; Plouă ; Coace-te, mătule ; Nu te teme ; Copăcel, copăcel ; Eu vă rog ; Cui vă place muzica ; Primăvară, primăvară ; Eşi, lumină ; Grădiniţa ; Bine ai venit! ; Buneii ; Hai să ne jucăm ; Do ,Re, Mi ; Turturica ; Pasărea măiastră ; Am o doină ; A-nforit verbina ; 1 septembrie ; Moş Gerilă ; Să cîntaţi ca nişte fraţi ; Locul şi norocul ; Veşnic să traiască! ; Izvoraşul ; Cîntec de leagăn ; Bătrînii învăţători ; Zboară, vîntule ; E toamnă ; La mulţi ani! ; Unde creşte-un pom pe glie ; Foc, focuţule. P. 4- 93 14. Vocile primăverii : culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru. – Chișinău, 1992. – 152 p. Din conț.: Caietul I. Cântece și creații corale din patrimonial nașional. Dana : [pentru voce] / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Chiriac ; Proverbul : [pentru voce] / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Chiriac ; Dorul şi limba : [pentru voce] / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Chiriac ; Hristos a înviat : [pentru voce] / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Chiriac ; Moş Crăciun : [pentru voce] / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Chiriac ; Lai, lăişor : [pentru voce] / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Chiriac ; Nu uita : [pentru voce şi pian] / vers.:  Gr. Vieru, muz. : Iu. Ţibulschi ; Ţara : [pentru cor de copii şi pian] / vers.:  Gr. Vieru, muz. : Iu. Ţibulschi ; Trei culori : [pentru 3 voci şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Ţibulschi ; Caietul II. Cântece și creații corale din tezaurul muzicii universal.  Sub stelele tîrzii... : cîntec vechi fr. : [pentru voce şi pian] ; La carusel, la sărbătoare : cîntec ital. : [pentru voce şi pian], Primăvară : cîntec napolitan : [pentru voce şi pian] / vers. Gr. Vieru, muz. P. Čajkovskij ; Primăvara : [pentru 3 voci şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : J. Strauss, Tăuraş de aur : mică serenadă nocturnă : [pentru cor şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : W. Mozart. P. 27-33, 59-64, 93-107; 140 15. Dreptatea izvorului : culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru. – Chișinău, 1990. – 128 p. Din conț.: Caietul I. Nani-na în limba mea / vers. : Gr. Vieru, muz. : A. Tamazlâcaru. Caietul 2 : Pentru clasele primare: Ce culori pămîntul are? / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Zgureanu ; Urare lui Eminescu / vers. şi muz.: Gr. Vieru ; O mie de clopote / vers. : Gr. Vieru, muz. : I. Aldea-Teodorovici ; Cip-Cirip / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Slivinschi ; Caietul 3 : Pentru clasele 4-7: Noi în grai sîntem popor / vers. : Gr. Vieru, muz. : G. Mustea ; A limbii noastre vrăjă... / vers. Gr. Vieru, muz. Iu. Ţibulschi ; Frumoasă-i limba noastră / vers. Gr. Vieru, muz. Z. Tcaci ; Colind pentru Eminescu / vers. Gr. Vieru, muz. Z. Tcaci ; Caietul 4. Pentru adolescenți: Imn limbii materne / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Chiriac ; Cîntec de leagăn / vers. : Gr. Vieru, muz. popul ; Alunelu, hai la joc! / vers. : Gr. Vieru, melodie popul. P. 9, 12, 25, 32, 49, 63-68, 99, 110 16. Stupul vesel : culeg. de cîntece pentru copii / Zlata Tcaci. – Chișinău, 1968. – 56 p. Din conț.: Mai; Cîntec-ghicitoare; De ce nu se auzea telefonul; Cîntecul ploii; Scrisoare lui Moş Gerilă; Bun rămas; Băiatul cu şapte mîini; Izvoraşul; La tăiat de lemne; Curcubeul; Albina; Cucu; Fulguşorul; Ceasul; Clopoţei de floare-albastră; Spune; 8 Martie; Băieţaşul din ochii mamei; La mare; Soldaţii; Trenuleţ; Hai să numărăm; Ce să fiu? / vers. : Gr. Vieru. P. 5, 9-10,12,14,17,19,22-54 17. Zîmbetul primăverii / Daria Radu. – Chişinău, 2011. – 162 p. Din conț.: Ghiocelul;  De ce?; Ghiocelul; Primăvara / vers. : G. Vieru, P. 12, 97, 99,100 18. Romaniţa cerului : serbări pentru pici : [pentru voce] / Daria Radu.– Chișinău, 2005. – 155p Din conț.: Albinuţa; De ziua ta : [scenariu] : Bună dimineaţă; Pîiniţa cuminte : [scenariu] : Pâinea / vers. : Gr. Vieru, P. 32, 107, 123 19. Florile dalbe : culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru. – Chișinău, 1985. – 128 p. Din conț.: Caietul 1(pentru preşcolari): Fluturaşii / vers. şi muz. : Gr. Vieru, aranj. pentru voce şi pian :  Iu. Ţibulschi; Ghici culoarea / vers. : Gr. Vieru, muz. : G. Mustea. Caietul 2 (pentru cl. 1-3): La mulţi ani!  / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Ţibulschi; Primăvara / vers. : Gr. Vieru, muz. : E. Tamazlîcaru; Cucul / vers. : Gr. Vieru, muz. : E. Doga; Fuge noaptea / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Vilinciuc; Pomul / vers. : Gr. Vieru, muz. : I. Păcuraru. Caietul 3(pentru cl. 4-7): Hai, puiule, nani-na! / vers. : Gr. Vieru, muz. popul.; Cîntec de leagăn / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Ţibulschi. Caietul 4 (pentru cl. 8-10): Moldovă, Moldovă, frumoasă / vers. : Gr. Vieru, muz. : Z. Tcaci;  Limba noastră / vers. şi muz. : Gr. Vieru, aranj. pentru cor şi pian : Iu. Ţibulschi; Iarna / vers. : Gr. Vieru, muz. : E. Macaleţ, P. 9, 20, 25, 29, 36, 39, 46, 57, 71, 83, 91, 108 20. Fluieraş de soc : cîntece pentru copii ; alcăt. : Z. Tcaci, Gr. Vieru. – Chişinău, 1979. –111 p. Din conţ.:  Caietul I (pentu grădiniţe) : Soarele / vers.: Gr. Vieru, muz.: I. Macovei; Izvoraşul / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Zgureanu,; Cîte litere ştii? / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Zgureanu; Hulubaşul / vers. : Gr. Vieru, muz. : E. Doga; Stea - stea, logostea / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Vilinciuc; Răsai, soare / vers. : Gr. Vieru, muz. : S. Buzilă. Caietul II (pentru cl. I-III) : Baia / vers. : Gr. Vieru,  muz. : A. Mulear; Zboară fluturaşul / vers. : Gr. Vieru, muz. : S. Lungul. Caietul III (pentru cl. IV-V) : Mamă de-ai fi o stea / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Slivinschi;  Macii / vers. : Gr. Vieru,  muz. : Z. Tcaci. P. 7,5-15, 19-21, 26, 44, 54, 87 21. Stea, stea-logostea : Cîntece pentru copii pe versuri de Grigore Vieru : [pentru voce şi pian] / Iulia Ţibulschi ; versuri : Grigore Vieru ; trad. în lb. rusă : Iacob Achim. – Chişinău, 1984. –75 p. Conţinut: Mult ne place că e pace = Мир на свете ; Zilele săptămînii = Дни недели ; Bradule, prietene = Новодняя елка ; Poezia cucoşului = Петушок ; O să fim şi noi şcolari = Скоро в школу ; Clopoţeii = Колокольчики ; Privighetoarea = Соловей ; Stea, stea-logostea = Звезда, выручай ; Cîntă cucul = Кукушка ; Codrul e frumos cu floare = Лес красивый; Pădure, pădure = Лес-лесочек ; Verdele meu plai = Зеленый край; Ghiocelul =            Подснежник; Vine, vine = Дожник ; Greieraşul-lăutar = Кузнечик-лэутар; Cîntec de leagăn = Колыбельная; Plaiule-graiule = В родном краю ; Steaua, steaua singură = Звездочка-красавица; Lumini la noi în sat = Огни над селом; Cucuşor cu pană sură = Серокрылая кукушка / cîntec popular ; Cîntă puiul cucului = Пой, кукушонок / cîntec popular ; Primăvara = Весна / cîntec popular. 22. Izvor cu apă vie; Ploaia; Veşnic să trăiască; La mulţi ani!; Dumnezeu ne bucure; Cine mişcă florile; Cîntecul plaiului; Mama; Bună dimineaţa; Bună dimineaţa : [versuri] / Gr. Vieru // Sfîntă e copilăria : culegere de cîntece, jocuri, mişcări muzical-ritmice pentru preşcolari şi cl. primare : [material didactic] / Mihai Ungureanu. – Chişinău, 2003. – P. 56- 66 23. Curcubeul fermecat / alcăt. : Gr. Vieru, Z. Tcaci. – Chişinău, 1981. – 109 p. Din conţ.: Caietul 1 (pentru preşcolari) = Тетрадь 1 (для дошкольников): Ghiocelul = Подснежник : [pentru voce şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Vilinciuc ; Orice om = Может каждый : [pentru voce şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Zgureanu ; Făguraşul = Медовый домик : [pentru voce] / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Zagorschi, P. 4-11; Caietul 2 (pentru elevii cl. 1-3) = Тетрадь 2 (для уч. 1-3 kl.): Mingea = Мяч : [pentru voce şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : Б. Дубосарский ; Caietul 3 (pentru elevii cl. 4-5) = Тетрадь 3 (для уч. 4-5 kl.): Omul fără om nu poate = Не быть в мире однму : [pentru ansamblu vocal şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Slivinschi ; Caietul 4 (pentru elevii cl. 6-8) = Тетрадь 4.( для уч. 6-8 kl.): Ce mult mi-i drag pămîntul = Люблю я землю : [pentru cor de copii] / vers. : Gr. Vieru, muz. : S. Lungu ; Pe la noi = Между листьев : [pentru cor de copii] / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Tarasenco ; Unde fugi tu, valule? = Ты куда бежишь, река? : [pentru cor de copii] / vers. : Gr. Vieru, muz. : Z. Tcaci ; Cucul şi cucoşul = Кукушка и петух : [pentru cor de copii] / vers. : Gr. Vieru, muz. : D. Chiţenco, p. 4, 7, 10, 35, 54, 85, 87, 90, 95 24. Ce spune izvorul : cîntece pentru copii pe versuri de Grigore Vieru : [pentru voce şi pian] / Eugen Mamot. – Chișinău, 1985. – 72 p. Conținut: Culoarea pămîntului ; Spune, spicule! ; Ce spune izvorul? ; Albinuţa ; Toamna ; Mielul şi melcul ; Izvoraşul ; Cîntec de leagăn ; Cîntecul soarelui ; Liln, lin, lin ; Cucul şi cucoşul ; Ariciul ; Moş Gerilă ; Scump învăţător 25. Culegere de cîntece pentru şcolari ; alcăt. : A. Ranga. – Chișinău, 1973. – 28 p. Din conț.: Plaiul meu / vers. : Gr. Vieru, muz. : D. Fedotov ; Anul nou / vers. :  Gr. Vieru, muz. : O. Negruţa ; După miere / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Slivinschi. P. 5, 18, 20 26. Cîntare limbii materne : (culegere de cîntece pentru elevi) : [în lb. : română ; rusă ; bulgară ; gagauz ; ukrainian ; latin.] ; alcăt. : Ştefan Andronic. – Chișinău, 1990. – 188 p. Din conț.: Cîntece despre limba maternă, tricolor, limba noastră: Plai : [pentru cor şi pian] / versuri şi muz. : Gr. Vieru ; Limba noastră : [pentru cor şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Chiriac ; Graiul me0; 20; u : [pentru voce şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : Ion Macovei ; Trei culori : [pentru cor şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Ţibulschi ; La noi : [pentru cor şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : Anatol Chiriac ; Telefonul păsăruicii : [pentru voce şi pian] / vers. : Gr. Vieru, muz. : A. Chiriac ; Nu uita : [pentru voce şi pian] / vers. Gr. Vieru, muz. I. Ţibulschi. P. 3, 9, 17, 23, 29, 36, 186 27. Sunt curat ca ghiocelul; Cântec despre alb; Bună dimineața; Mulțumim pentru pace; Ghiocelul; Ploaia; Albinuța; Nucul / vers. : Gr. Vieru, muz. : Daria Radu // Radu, Daria. Clopoțelul de argint. – Ch., 1994. – P. 10; 20; 64; 73; 89-90; 93-94; 106-107; 117-118 28. Răsai / vers. : Gr. Vieru, muz. : I. Aldea-Teodorovici; Mi-e dor de tine, mamă;  // Borș Alexandru. Educație muzicală: man. Pentru cl. a VIII-a / A. Borș, E. Coroi. – Chișinău, 2005. – P. 72; 86-87 29. La mulți ani! / muz. : Gr. Vieru; Scăpărici / muz. : E. Doga; Dragă-mi este țara mea / muz. : C. Rusnac; Noi în grai suntem popor / muz. : Gh. Mustea; Limba noastră / muz. : T. Chiriac; La noi / muz. : M. Dolgan; Trăiască soarele / muz. : E. Doga; Nu uita / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Țibulschi // Croitoru, Sergiu. Educație muzicală: man. Pentru cl. a IV-a. – Chișinău, 2001. – P. 64; 100-101; 103-104; 105-107; 111, 116-117; 124-125; 129-130. 30. Pasărea albastră / vers. : Gr. Vieru, muz. : A. Tamazlîcaru // Croitoru, Sergiu. Educație muzicală: man. Pentru cl. a VII-a / S. Croitoru, I. Gagim. – Chișinău, 2005. – P. 89-93 31. Cântecul plaiului / vers. : Gr. Vieru // Borș Alexandru. Educație muzicală: man. Pentru cl. a VI-a / A. Borș, E. Coroi. – Chișinău, 2006. – P. 61 32. Imn limbii materne / muz. : T. Chiriac; Zboară, vântule; Tpoamna; Hristos nu are nici o vină / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Țibulschi; Dragă mi-i hora / muz. și vers. : Gr. Vieru; Stropul / muz. : Ion Macovei; Mama / muz. și vers. : Gr. Vieru; Spicele din vârf de pai / vers. : Gr. Vieru, muz. : Eugen Mamot;  Moș Crăciun / muz. : T. Chiriac; Sănioară, sănioară / muz. : T. Gheorghiță, Pomul / vers. : Gr. Vieru, muz. : C. Rusnac // Croitoru, Sergiu; Coroi, Eugen. Muzica: man. pentru cl. III-a. – Chișinău, 1995. – P. 10-14; 43-54; 59-60; 65; 67-68; 72; 79-80; 95-96 33. Ursulețul / muz. : Iu. Țibulschi; Cântecul ochilor / muz. : Z. Tcaci; Fluturașii / muz. : Gr. Vieru; Cântec de leagăn / muz. : T. Brediceanu; Nucul / muz. : T. Chiriac; Zilele săptămânii / muz. : Iu. Țibulschi; Cântecul soarelui / muz. : Gr. Vieru; O să fim și noi școlari / muz. : Iu. Țibulschi; Ecoul / muz. : D. Rotaru; Izvorul / muz. : I. Macovei; Doina / muz. : D.G. Kiriac; Veverița / muz. : T. Chiriac; Bunica / muz. : C. Rusnac; Graiul / muz. : Șt. Andronic; Înger, îngerașul meu / muz. : Iu. Țibulschi; Graiul meu / muz. : I. Macovei; Cântec – ghicitoare / muz. : T. Chiriac; Merge, fuge / muz. : Gr. Vieru; Fântâna / muz. : A. Tamazlâcaru; Spicul și piticul / muz. : Gh. Mustea; Trei iezi / muz. : T. Chiriac; Există o țară / muz. : Iu. Țibulschio; Chiea de aur / muz. : muz. : A. Chiriac; Ghiocelul / muz. : T. Zgureanu; Puiul de broască țestoasă / muz. : E. Doga // Vieru, Gr. Albinuța. – București, 1994. – P. 10, 12, 15, 16, 18, 24, 30, 32, 34, 40, 42, 46, 48, 52, 56, 58, 60, 64, 68, 70, 84, 86, 88, 92, 94, 96 Cântece  1. Iarba dorului / vers. : Gr. Vieru, muz. : P. Anton ; Măi, bădiţă, floare dulce / vers. popul. din colecţia Gr. Vieru, muz. : P. Anton ; Foicică de cicoare / vers. : Gr. Vieru, muz.: P. Anton. // Pavel Anton. Cine are dor de plai. V. 1. – Chișinău, 2007. – P. 34, 67-68 2. Vladimir Rotaru. Culegere de romanţe pentru voce şi pian. – Chişinău, 2002. – 80 p. Din conţ.: Două romanţe: Laptele matern ; Aşteptînd / vers. : Grigore Vieru, muz. : Vl. Rotaru. p. 16, 24 3. Mai am un singur dor... : [culegere de cîntece] ; alcăt. : Larisa Arseni. – Chișinău, 1998. – 248 p. Din conț.: Are mama doi feciori / vers. : Gr. Vieru, muz. : I. Dascăl ; Tot am zis noroc, noroc / vers. : Gr. Vieru, muz. : Gh. Banariuc ; Văzui tinereţea mea / vers. : Gr. Vieru, muz. : Gh. Banariuc, P. 159, 189, 196 4. 125 de cântece pentru suflet [Text şi note] ; sel. : Ala Bujor. – Chișinău, 2006. – 208 p. Din conț.: Văzui tinereţea mea / vers. : Gr. Vieru, muz. : Gh. Banariuc ; Ce noroc să fii român / vers. : Gr. Vieru, muz. : I. Aldea- Teodorovici ; O serenadă / vers. : Gr. Vieru, muz. : I. Aldea-Teodorovici ; Focul din vatră / vers. : Gr. Vieru, muz. : I. Aldea-Teodorovici ; Melancolie / vers. : Gr. Vieru, muz. : P. Teodorovici. P. 122, 158, 165-166,170 5. Bădişor, scrisoarea ta / vers. : Gr. Vieru // Gheorghiță, Dumitru. Cântăm Moldova. – Chișinău, 1973. – P. 78 6. Cîntec tînăr / vers. : Gr. Vieru ; muz. : V. Slivinschi // Antologie de cîntece sovietice moldoveneşti = Антология советсой молдавской песни ; alcăt. Zinovii Stolear. – Chișinău, 1985. – P. 21 7. Cîntece de estradă ; alcăt. : V. Rotaru. – Chişinău, 1976. – 80 p. Din conţ. : Zorile Moldovei / vers. :  Gr. Vieru, muz. : S. Lungul ; Colinele Moldovei / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Slivinschi ; S-a dus pasărea / vers. : Gr. Vieru,  muz. : Z. Tcaci. P.8, 27, 70 8. Cîntecul moldovenesc de estradă '80 ; alcăt. V. Slivinschi. – Chișinău, 1981. – 60 p. Din conț.: Cîntec de dor  / vers. : Gr. Vieru, muz. : G. Mustea ; Mărţişoare / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Slivinschi. – P. 15, 19 9. Cîntecul moldovenesc de estradă '81 ; alcăt. V. Slivinschii. – Chișinău, 1982. – 68 p. Din conț.: Oglinda clipelor / vers. : Gr. Vieru  muz. : E. Doga ; Dragostea / vers. : Gr. Vieru muz. : M. Oţel. P.10, 63 10. Să păzim pămîntul ce ni-e dat / vers. : Gr. Vieru, muz.: G. Mustea // Cîntecul moldovenesc de estradă '82 ; acăt. V. Slivinschi. – Chișinău, 1983. – P. 3. 11. Cîntecul moldovenesc de estradă '83 ; sel. de Vl. Slivinschi. – Chişinău, 1984. – 88 p. Din conţ.: Gelozie / vers. : Gr. Vieru, muz. : Ion Aldea-Teodorovici, p. 51; Singuri / vers. : Gr. Vieru, muz. : M. Dolgan ; Melancolie / vers. : Gr. Vieru, muz. : P. Teodorovici. P. 51, 61,74 12. Cîntecul moldovenesc de estradă '84 ; sel. : Vl. Slivinschi. – Chişinău, 1985. – 65 p. Din conţ.: Noi pace vrem / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Sadovnic ; Orice femeie e frumoasă / vers. : Gr. Vieru, muz. : E. Doga ; Dorule / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Slivinschii ; Nu pleca / vers. : Gr. Vieru, muz. : M. Dolgan. P. 8, 25, 41,59 13. Cîntecul moldovenesc de estradă '85 ; sel. : Vladimir Slivinschi. – Chişinău, 1986. – P. 48. Din conţ.: Romantică / vers. : Gr. Vieru, muz. : A. Chiriac ; O, magnolie / vers. : Gr. Vieru, muz. : I. Aldea-Teodorovici. P. 9, 27 14. Supărarea / vers. : Gr. Vieru, muz. : G. Mustea // Cîntecul moldovenesc de estradă '86 ; sel. : Vladimir Slivinschi. – Chişinău, 1987. – P. 41 15. Pace lunii, pace lumii / vers. : Gr. Vieru, muz. : I. Aldea-Teodorovici // Cîntecul moldovenesc de estradă '88 ; alcăt. Vladimir Slivinschi. – Chișinău, 1989. – P. 11 16. Lăsai apa de izvor / vers. : Gr. Vieru, muz. : Gh. Mustea // Cîntecul moldovenesc '89 ; alcăt. V. Slivinschi. – Chişinău, 1990. – P. 11 17. Mări de flori ; alcăt. S. Buzilă. – Chișinău, 1972. – 156 p. Din conț.: Moldova / vers. : Gr. Vieru, muz. : Z. Tcaci ; Plai moldovenesc / vers. : Gr. Vieru, muz. : A. Stîrcea ; Cîntec nou / vers. : Gr. Vieru,  muz. : S. Buzilă ; Mărţişoare / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Vilinciuc. P. 39, 40, 44, 50 18. Ochii tăi, Moldovă : culeg. de muzică folk ; alcăt. : Serghei Cutanin . – Chișinău, 1982. – 172 p. Din conț.: Mă rog de tine / vers. : Gr. Vieru, muz. : D. Fusu ; Legămînt / vers. : Gr. Vieru, muz. : S. S. Grigorieva ; Cîntec / vers. : Gr. Vieru, muz. : S. Cutanin ; Mai bine / vers. : Gr. Vieru, muz. : S. Cutanin ; Greieraşul / vers. : Gr. Vieru, muz. : S. Cutanin ; Umbreluţa spicului / vers. : Gr. Vieru,  muz. : F. Rotaru ;  Lacrima / vers. : Gr. Vieru, muz. : I. Vornicu ; Tu / vers. : Gr. Vieru, muz. :S. Puică. P.7, 46, 75, 79, 83, 114, 126, 136 19. Acelaş mare suflet : [pentru cor mixt a cappella] / vers. : Gr. Vieru, // Coruri a capella / Vladimir Rotaru. – Chișinău, 1979. – P. 58 20. Coruri / Constantin Rusnac.– Chișinău, 2013. – 207 p. Din conț.: Ave Maria : dedicaţie Mariei Bieşu / vers. : Gr. Vieru, trad. în lb. ital. : V. Postolachi ; Luminaţi-vă / vers. : Gr. Vieru ; Steaua limbii noastre / vers. : Gr. Vieru ;   Dragă-mi este ţara mea = Мила, Родина моя / vers. : Gr. Vieru, per. : V. Baltag ; Anişoara = Аннушка / vers. : Gr. Vieru, per. : V. Baltag ; Ghiocelul = Подснежник / vers. : Gr. Vieru, per. : V. Baltag ; Luna, luna nouă = Месяц, месяц ясный / vers. : Gr. Vieru, per. : V. Baltag ; Cîntă ţapul la ţambal = Цимбалистом козлик стал = Le bouc joue du tympanon / vers.: Gr. Vieru, per. : V. Baltag, trad. fr. T. Conea ; Cum se spală ariciorii = Как купаются ежата / vers. : Gr. Vieru, per. : V. Baltag ; Urechilă-iepuraş = Зайка = Le petit lapin / vers. : Gr. Vieru, per. : V. Baltag, trad. fr. T. Conea ; Pisicul la şcoală = Котенок в школе = Le petit chat a l'ecole / vers. : Gr. Vieru, per. : V. Baltag, trad. fr. T. Conea ; Pomul = Сад / vers. : Gr. Vieru, per.: V. Baltag. P.14, 29, 97, 140, 148,  p. 162-182 21. Cântec despre mine; De mă iubești; Din amintiri te chem; Dragoste târzie; Intrăm în toamnă ca–n poveste / vers. : Gr. Vieru // Rusnac, Constantin. Romanțe. –Chișinău,  2007. – P. 22-23; 28-29; 32-33; 36-37; 38-39 22. Iese soarele. Trei monoloage : pentru soprano dramatic și pian : Clipe; Tu; O! / vers. : Gr. Vieru, muz. : Z. Tcaci // Tcaci, Zlata. Soare de toamnă : Culegere de romanţe pe versurile poeţilor Moldovei. – Chișinău, 2005. – p. 29-34, 71-90 23. Păstraţi horele şi cântul : culegere de cântece şi jocuri / Mihai Ungureanu. – Chişinău, 2010. – 240 p. Din conţ.: Ţară de soare ; Cîntă soare, cîntă stea ; Frumoşi ca sfinţii ; Părinţii ; Bătrânii învăţători ; Bătrânii învăţători / vers.: Gr. Vieru. P. 17-21, 35 24. Păstraţi horele şi cântul : culegere de cântece şi jocuri : [în p.]. P. 2 / Mihai Ungureanu. – Chişinău, 2013. – 283 p. Din conţ.: Cine-şi uită maica dulce ; Romanţă ; Eu nu cînt că ştiu cîntă ; Draga mea din ce-i făcută? ; Tu ; Cine mişcă florile? ; Cîntec de pahar ; Măi bădiţă, lasă coasa ; A venit Crăciunul / vers. : Gr. Vieru. P. 20, 23, 33-34, 45, 53, 109 25. Slăvim Patria : Culegere de cîntece. – Chişinău, 1973. – 72 p. Din conţ.: La lumina ta / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Zagorschi ; În numele Patriei / vers. : Gr. Vieru, muz. : B. Dubosarschi ; Cîntec tînăr / vers. Gr. Vieru, muz. V. Slivinschi, P. 44, 61, 68 26. Eu nu cânt că ştiu cînta = Я пою не лишь бы петь / vers. : Gr. Vieru, muz. popul. // Dragă mi-i plaiul meu = Край родной, любимый мой. – Chişinău, 1984. – P. 70 27. Trei mari iubiri / vers. : Gr. Vieru, muz. : G. Mustea // Mihail Muntean : Piese din repertoriu. – Chişinău, 2006. – P. 172 28. Casa părintească nu se vinde : 100 de cântece din repertoriul lui Mihai Ciobanu. – Chişinău, 2008. – 332 p. Din conţ.: Pragul părintesc: Casa părintească nu se vinde ; Pe ostrovul Prutului / vers. şi muz. : Gr. Vieru ; Măicuţa mea / vers. şi muz. : Gr. Vieru ; Cine are-o surioară / vers. : Gr. Vieru, muz. : M. Ciobanu ; Am şi eu un nepoţel / vers. : Gr. Vieru, muz. popul. ;  Asta-i nuntă moldoveană / vers. şi muz. : Gr. Vieru ; Voie bună s-adunăm / vers. şi muz. : Gr. Vieru ;  Cântec de la noi / vers. : Gr. Vieru, muz. : M. Ciobanu; Feciorii mei dragi / vers. : Gr. Vieru, muz. : I. Caranfil ; Mi-amintesc de-a mea copilărie / vers. : Gr. Vieru, muz. : Gh. Banariuc ; Verişorii care-i am / vers. : Gr. Vieru, muz. : Gh. Şevcişin ; Vie somnul de la Domnul (Cântec de leagăn), Mioriţa şi Hristos, Colind pentru graiul neamului / vers. şi muz. : Gr. Vieru ; Omul dacă n-ar ofta : Doctore, vers. : Gr. Vieru, muz. : M. Ciobanu; Aşa curge viaţa mea / vers. : Gr. Vieru, muz. : M. Ciobanu ; Un om singur / vers. şi muz. : Gr. Vieru ; Pe pământ aş tot trăi / vers. : Gr. Vieru, muz. Popul. ; Vreau să fiu tânăr o viaţă : Cu trompeta năzdrăvană / vers. : Gr. Vieru, muz. popul. P. 21, 27, 33, 46, 48, 51, 54, 60, 62, 73, 75, 77-82, 130, 149, 169, 179, 217 29. Casa părintească nu se vinde : Cântece din repertoriul lui Mihai Ciobanu. – Chişinău, 2013. – 476 p. Din conţ.: Pragul părintesc : Casa părintească nu se vinde / vers. : Gr. Vieru, muz. : M. Ciobanu ; Pe ostrovul Prutului / vers. şi muz. : Gr. Vieru ; Măicuţa mea / vers. şi muz. : Gr. Vieru ; Cine are-o surioară / vers. : Gr. Vieru, muz. : M. Ciobanu ; Am şi eu un nepoţel / vers. : Gr. Vieru, muz. Popul ; Asta-i nuntă moldoveană / vers. şi muz. : Gr. Vieru ; Voie bună s-adunăm / vers. şi muz. : Gr. Vieru ;  E frumoasă ziua ta / vers. : Gr. Vieru, muz. : M. Ciobanu ; Cântec de la noi / vers. : Gr. Vieru, muz. : M. Ciobanu ; Fecioraşii mei cei dragi / vers. : Gr. Vieru, muz. : I. Caranfil ; Chişinăul meu / vers. şi muz. : Gr. Vieru ; Mi-amintesc de-a mea copilărie / vers. : Gr. Vieru, muz. : Gh. Banariuc ; Verişorii care-i am / vers. : Gr. Vieru, muz. : Gh. Şevcişin ; Vie somnul de la Domnul (Cântec de leagăn), Mioriţa şi Hristos / vers. şi muz. : Gr. Vieru ; Colind pentru graiul neamului / vers. şi muz. : Gr. Vieru ; Omul dacă n-ar ofta... Doctore, vers. : Gr. Vieru, muz. : M. Ciobanu ; Aşa curge viaţa mea / vers. : Gr. Vieru, muz. : M. Ciobanu ; Un om singur / vers. şi muz. : Gr. Vieru ; Pe pământ aş tot trăi / vers. : Gr. Vieru, muz. Popul ; Mihai Ciobanu : Cântece de-acasă. Vreau să fiu tânăr o viaţă : Anii cei mai dragi din viaţa mea / vers. : Gr. Vieru, muz. : P. Roată ; Cu trompeta năzdrăvană / vers. : Gr. Vieru, muz. popul., P. 21, 29, 38, 53, 55, 58, 64, 78, 82, 86, 99, 103, 108, 110-113, 116, 201, 226, 249, 259, 267, 313 30. Profiluri lirice : [piese pentru voce şi pian] ; alcăt. I. Macovei. – Chişinău, 1979. – 99p. Din conţ.: Cinci cînturi mioritice. Închinăciune: Mamei;; Năframa; Întoarcere ; Aşteptînd; Alături / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Verhola, P. 59-77 31. Primăvară : cîntece pentru voce şi pian ; alcăt. : Eugeniu Doga. – Chișinău, 1971. – 84 p. Din conț.: Geana mea / vers. : Gr. Vieru, muz. : S. Buzilă ;  Cîntec de leagăn / vers. : Gr. Vieru, muz. : S. Buzilă. P. 58, 79 32. Ce mi-i drag mie pe lume : (cul. de cîntece şi piese instr. din repertoriul form. de muz. popul. "Folclor") / alcăt. : Dumitru Blăjinu. – Chișinău, 1984. – 235 p. Din conț.: 1. Inimă de cîntec plină (Cîntece de viaţă nouă): Frunză legănată ’n vînt / vers. popul., prel. : Gr. Vieru, melod. popul. ;  2. Soare răsărit din grîne (Consacrare muncii):  Soare răsărit din grîne / vers. : Gr. Vieru, melod. popul.; 3. Doruri cîte-au fost şi sînt (Lirică de dragoste): Iarba dorului / vers. : Gr. Vieru, melod. popul. ; 4. La ziua măicuţei noastre (Închinare mamei): La ziua măicuţei noastre / vers. : Gr. Vieru, melod. popul. ; Cîntecul mamei / vers. : Gr. Vieru, muz. : D. Blăjinu ; Cîntec de leagăn / vers. : Gr. Vieru, muz. : S. Creţu ; 8. Vor spune poate unii că-i poveste (romanţe): Satul meu / vers. : Gr. Vieru, muz. : D. Blăjinu. P. 5, 12, 33, 104, 108, 111, 161 33. Tu, dragostea mea ; alcăt. : Constantin Rusnac. – Chișinău, 1983. – 128 p. Din conț.: Povestea dragostei ; Iartă-mă / vers. : Gr. Vieru, muz. : I. Aldea-Teodorovici. P. 58, 84 34. Să cântăm prieteni! = Споемте, друзья! : [în lb. : rusă ; română ; ukrainian]; sost.: S. Mircea. – Chișinău, 1986. – 607 p. Din conț.: Noi pace vrem / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Sadovnic; Meditaţie; Chemarea dragostei; Oglinda clipelor / vers. : Gr. Vieru, muz. : E.Doga; Iartă-mă / vers. : Gr. Vieru, muz.: I. Aldea-Teodorovici; Melancolie / vers. : Gr. Vieru, muz. : P. Teodorovici; Ţară de soare / vers. : Gr. Vieru, melodie popul. P. 393, 417-422, . 424, 429, 437 35. Aici îmi e Patria : antologie de coruri mold. : [în lb. : română ; rusă ; gagauz.] ; alcăt. de M. Belîh, T. Zgureanu. – Chișinău, 1988. – 226 p. Din conț.: Odă naturii : [pentru cor mixt a cappella] / vers. : Gr. Vieru, muz. : G. Musicescu; Improvizaţie moldavă : [pentru cor mixt a cappella] / muz. : V. Zagorschi, vers. : A. Graši, trad. : Gr. Vieru;  Zboară, vîntule : [pentru cor mixt a cappella] / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Ţibulschi; Toamna : [pentru cor mixt a cappella] / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Ţibulschi; În zori : [pentru cor mixt a cappella] / vers. : Gr. Vieru, muz. : I. Macovei; Cîntecul bradului : [pentru cor de bărbaţi a cappella] / vers. : Gr. Vieru, muz. : E. Mamot; Pentru oameni : [pentru cor mixt a cappella] / vers. : Gr. Vieru, muz. : T. Chiriac. P. 3, 71, 142, 146, 189, 210, 216 36. Maica feţişoara ta / vers. : Gr. Vieru // Te caut iubire : (romanţe) / Pavel Anton. – Chișinău, 2002. – P. 34 37. Vreau să te văd : romanţă pentru tenor şi mezzo soprano / Pavel Anton ; versuri : Gr. Vieru. –  Chișinău, 2010. – P.4 38. Vino, Doamne, şi ne scoate ; De ce-ai fi tristă / vers. : Gr. Vieru, muz. : Gh. Crețu // Cum stau şi-mi aduc aminte... : culegeri / Gheorghe Creţu. –  Chişinău, 2011. – P. 54; 304 39. Cântece şi romanţe / Serafim Buzilă. – Chișinău, 1981. – 64 p. Din conț.: Cîntec nou ; Primăvara ; Geana mea ; Elegie / vers. : Gr. Vieru 40. Drag îmi e moldavul plai : [pentru cor mixt a cappella] / vers. : Gr. Vieru, melodie popul., prel. : V. Creangă  // Eu mă duc, codrul rămîne... : prelucrări şi compoziţii corale a cappella / Victor Creangă. – Chişinău, 2009. – P. 79 41. Coruri ; [alcăt.] T. Zgureanu. – Chişinău, 1995. – 55 pag. Din conţ.: Imn limbii materne / vers. : Gr. Vieru; muz. : T. Chiriac;  Hristos nu are nici o vină / vers. : Gr. Vieru; muz. : Iu. Ţibulschi; Zboară, vîntule / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Ţibulschi; Toamna / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Ţibulschi. – P. 10-14; ; 43-47; 51 42. Streaua limbii noastre / vers. : Gr. Vieru, muz. : C. Rusnac // Zgureanu, Teodor. Creații corale ale compozitorilor din Moldova / T. Zgureanu, M. Belâh. – Chișinău, 2007. –P. 98-100 43. Dragă-mi este viața mea / vers. : Gr. Vieru, muz. : C. Rusnac; Hora prieteniei / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Viliciuc, aranjament pentru pian : Z. Tcaci; Steagul roșu / vers. : Gr. Vieru, muz. : V. Rotaru, aranjament pentru pian : Z. Tcaci // Muzica în clasa 4 : Indicaţii metodice şi crestomaţie de note pentru învăţători / S. F. Croitoru. – Chişinău, 1989. – P. 50; 82; 131 44. Are mama doi feciori; De la Chişinău la Iaşi; Miresuica mea / vers. : Gr. Vieru, muz. și aranj. : I. Dascăl //  Dascăl, Ion. Un neam, o viaţă, un destin. – Chișinău, 2012. – P. 10; 115; 239 45. Tu ești patria mea, p. ; Să fie pace pe pământ / vers. : Gr. Vieru, muz. : S. Lungu // Lungu, Simion. Poeme corale. – Chișinău, 1985. – P. 5, 50 46. Mîini trudite / vers. : Gr. Vieru // Cîntece : [pentru voce şi pian] / D. Gherşfeld. – Chișinău, 1960. – P. 7 47. Du-mă, dorule, acasă (întroducere) = Край родной; Pădure, verde pădure = Лес ты мой, зеленый / vers. : Gr. Vieru, muz. : S. Lungu // Lungu, Simion.  Cîntecele Nistrului : [pentru voce şi pian, voce şi clarinet] : [în lb. : română ; rusă] / Simion Lungu. – Chișinău, 1986. – P. 3; 12 48. Cînd, oare cînd? ; Această ramură / vers. : Gr. Vieru //  Manea-Cernei, Eugenia. Lângă rugurile Toamnei... Cerească-i dragostea dintâi : Culeg. de cântece pe versurile poeţilor români. – Chișinău, 2005. – P. 50-52 49. Lăsai apă de izvor, Noi în grai sîntem popor, Supărarea / vers. : Gr. Vieru, muz. : Gh. Mustea // Mustea, Gheorghe.  Pace vouă. – Chișinău, 1990. – P. 36; 43, 70 50. Cîntec auriu / vers. : Gr. Vieru, muz. : O. Negruţa // Negruţa, O., Sochireanschi, A. Cântece de estradă.– Chișinău, 1978. – P. 33 51. Meditaţie / Eugeniu Doga ; pref. : Grigore Vieru : [în lb. română ; rusă]. – Chișinău, 1981. – 144 p. Din conț.: Plaiule-raiule = Край ты мой : [pentru cor şi pian] ;  Meditaţie = Откровение : [pentru ansamblu vocal şi pian] ;  Chemarea dragostei = Призыв любви : [pentru ansamblu vocal şi pian] / vers. : Gr. Vieru, trad. : B. Marian. – P. 14; 51; 62 52. Plai moldovenesc ; Lăutare, măi! ; Cîntul mamei ; Dor de plai : [versuri] / Grigore Vieru // Pagini lirice / A. Stîrcea. – Chișinău, 1969. – P. 9; 31; 80; 96 53. Rândunica = Ласточка : [versuri] / Grigore Vieru // Z. Tcaci. Stele vii : [în lb. română ; rusă]. – Chișinău, 1982. – P.  90 54. Casele Moldovei ; S-a dus pasărea ; Firicel de iarbă verde : [versuri] / Grigore Vieru // Z. Tcaci. Moldovă, glasul tău : cîntece. – Chişinău, 1978. – P.9, 21, 57 55. Cântec despre mine / vers. : Gr. Vieru, nuz. : C. Rusnac // Univers musical. – 2003. – Nr. 4. – P. 3 Cântece sacre 1. Cu noi este Dumnezeu : culegere de muzică sacră şi colinde din repertoriul coralei "Vocile Primăverii" / Ştefan Andronic, Grigore Vieru, Iulia Ţibulschi. – Chișinău, 1999. – 142 p. 2. Au venit Floriile; Maica Domnului / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Ţibulschi // Lăsaţi copiii să vină la mine ; sel. de Andronic Şt., Vieru Gr. – Chişinău, 1994. – P. 112, 115 3. Am un şipot / muz. : Gr. Vieru // Grigore Vieru. Învierea : cîntece sacre; alcăt. : Iulia Ţibulschi. – Chişinău, 1990. – P. 38 Ediții în limba rusă 1. Зеркало мгновений ;  Мария Мирабела (из кф. «Мария Мирабела»): [versuri] / Gr. Vieru // Евгений Дога. Избранные песни : для голоса (хора) в соровожд. фп. (баяна). –Москва, 1987. – P. 74, 116 2. Мария Мирабела (din filmul cu acelaşi nume): [versuri] / Gr. Vieru // E. Doga. Песни и романсы на стихи поетов poètov "Серебряного века", a также других замечательных поетов России: [в 3-х тет.]. Teт. 2. Пришла любовь. – Санкт-Петербург, 2005. – 54 с. 3. Откровение, Зеркало мгновений / vers. : Gr. Vieru, trad. : G. Simanovic // Песни : для голоса в сопровожд. Фп.(гитары) / Eugen Doga. – Москва, 1985. – Р. 66-71 4. Зори Молдовы; Земля которую я люблю / vers. : Gr. Vieru; trad. : V. Semernin, muz. : S.  Lungul // Lungu, Simion. Моя Родина = My Fatherland : кантата для дет. хора и симфон. оркестра : партитура. – Москва, 1979. – P. 3; 40 5. Призыв любви = Chemarea dragostei / vers. : Gr. Vieru, trad. : B. Marian ;  Каждая женщина прекрасна = Orice femee e frumoasă / vers. : Gr. Vieru, trad. : V. Terina; Храните любовь = Păstraţi iubirea / vers. : Gr. Vieru, trad. : V. Terina; Maтушка моя = Măicuţa mea / vers. : Gr. Vieru, trad. : V. Terina;  Кuкушка; Cucu / vers. : Gr. Vieru; Мария Мирабела = Maria Mirabela (din filmul cu acelaşi nume): [versuri] / Gr. Vieru, trad. : V. Berestov și E. Agranovici; Maria Mirabela (din filmul cu acelaşi nume): [versuri] / Gr. Vieru // Евгений Дога. Пришла любовь : песни для голоса и фп. – Санкт-Петербург, 2005. – P. 12-26; 45;87;98 6. Арии, ансамбли и хоры из молдавских опер / сост. А. Молчанов. – Chişinău, 1977. – 93 р. Din conț.: Ария Козы из оперы «Коза с тремя козлятами» ; Хор птиц из оперы "Коза с тремя козлятами" / муз. : Z. Tcaci, libretto : Gr. Vieru по скзке I. Creangă, рус. текст : Ю. Семенов и Д. Ольченко. P. 52, 61 7. Песни молдавских композиторов : O, Молдвия родная / sl. : Gr. Vieru, muz. : V. Slivinschi,; Колыбельная / sl. : Gr. Vieru,  muz. : Iu. Ţibulschi // Песни и танцы Молдавии : для баяна или аккордеона / сост. И Дубяга. – Москва, 1977. – Р. 44, 54 8. Доброе утро ; Разноцветный дождик ; Барабан ежа ; Do, re, mi ; Юла ; Сам себе пою я песню: [versuri] / Grigore Vieru // Zlata Tkaсi. Доброе утро : вок. цикл для голоса в сопровожд. фп. – Москва, 1974. – P.3-27 9. Голуби в косу линийку = Голуби в косую линейку : сим. лирич. новелла для Golubi v kosu linijku : сим. лирич.. нoveлла для читця та камер. Оркестру за оповид dlâ čitcâ, solistiv ta kamer. orkestru za opovid. : I. Druţă, G. Gheorghiu : partitura / Zlata Tcaci ; versuri : G. Vieru ; în lb. ucr. : P. Zasenka ; în lb. rusă : G. Semenova. – Киев, 1981. – 192 с. 10. Пташка / sl. : G. Vieru, per. s. mold. : M. Кравчук, muz. : Z. Tcaci // Гусельки : песни и стихи для детей дошк. возраста : [в вып.]. Вып. 42. – Москва, 1975. – P. 20 11. Водят в школу лягушат/ sl. : G. Vieru, per. s. mold. : M. Lapisova, muz. : I. Macovei // Гусельки : песни и стихи для детей дошк. возраста: [в сопровожд. фп.] : [в вып.]. Вып. 54 / sost. T. Nazarova. – Москва, 1977. – P. 23 12. Детские песни Молдавии : пение в сопровожд. фп.  – Москва, 1977. – 35 p. Din conț.: Веселый почтальон / sl. : G. Vieru,  muz. : В. Сурохватов ; Обьезянки / sl. : G. Vieru, muz. : Z. Tcaci.  Р. 16, 28 13. Маму поздравляем : Песни, игры, пляски, инсценировки : для детей млад. Возр. ; сост. : E. Соковнина. – Москва, 1982. –  40 с. Din conț.: Одна на свете / сл. : Gr. Vieru, пер. с молд. : Я. Аким, muz.: T. Чудов ; Подарок маме / сл. : Gr. Vieru, пер. с молд. : Я. Аким, muz. : E. Ботяров. Р.7, 21 14.  Новоселье / сл. : Gr. Vieru, пер. с молд. : А. Гангов, муз. : T. Потапенко // Прилетайте, птицы! : песни и стихи для детей мл. шк. возраста ; сост. Арсеев И. A. – Moсква, 1988. – 15. Забыл / сл. : Gr. Vieru // Детские песни сов. композиторов : для млад. и сред. возраста : для голоса или хора. фп. (баяна) : [в вып.]. Вып. 1. – Moсква, 1977. – С.11  Înregistrări audio-video 1. Cântă-mă amor = Воспевай меня, любовь / vers. : Gr. Vieru; muz. : E. Doga // Melodii preferate, Nr. 2 = Любимые мелодии, Nr. 2. ­– М. : Мелодия, 1989. – 1 disc. –  ­­S 6029301 003.– Text paral. În lb. rom. și rusă. 2. Casele Moldovei / vers. : Gr. Vieru; muz. : Z. Tcaci // Естрадно-симфонический оркестр Модавского телевидения и радио. – М. : Мелодия, 1978. – 1 disc. – S 60 –09107–8 3. Clopoței / vers. : Gr. Vieru; muz. : Iu. Țibulschi // Cântă Dumitra Dumbrăveanu. – М. : Мелодия, 1988. – 1 disc. –  C 5227151009. – Cuprins: Ce dulce pacea este; Lumini la noi în sat; Codrul e frumos cu floare; Clopoței; Steaua, steaua singurpă; Cucul. 4. Dragă-mi este țara mea. – М. : Мелодия, 1989. – 1 disc. –  ­­C 502836 005. – Cuprins: Bravo, măi nepoți / muz. : Gr. Vieru; Culoarea pământului / muz. : E. Mamot; Tânără e Țara mea / muz. : M. Oțel; Dragă-mi este țara mea / vers. : Gr. Vieru; muz. : E. Tamazlâcaru 5. Dragă-mi este țara mea / vers. : Gr. Vieru, muz. : C. Rusnac; interpr.: Studioul coral al Radio-Televiziunii din Moldova, cond. Șt. Caranfil; Orchestra de muzică Populară „Folclor”, dirijor Petru Neamțu. – Înregistr. La 31 12.1982. – (Fonoteca Teleradio Moldova). 6. Elena; Astă seară; Clar de lună / muz. : Ian Raiburg; Grație / vers. : Gr. Vieru , muz. : P. Teodorovici // Одно только песню пою: [cântă Ion Suruceanu]. – М. : Мелодия, 1989. – 1 disc. –  C 6024007 008 7. Lacrima / vers.: Gr. Vieru, muz. : C. Rusnac; interpr. : Orchestra simfonică și de estradă, dirojor Al. Vesecichi; A. Lazariuc, voce. – Înregistr.  la 27.07.1982. – (Fonoteca Teleradio Moldova. 8. Legământ / vers. : Gr. Vieru , muz. : Iu. Sadovnic // Legenda. – Ch. : ALFA, [s.a.]. – 2 disc. – CDC – CS – 0110 9. Melancolie / vers. : Gr. Vieru, muz. : P. Teodorovici; interpr. : N. Cepraga // Numai tu. – М. : Мелодия, 1991. – 1 disc. –  ­­C 602 1139003 10.  Melancolie / vers. : Gr. Vieru, muz. : P. Teodorovici // Kарнавал: „Kontemporan” [Formația]. – М. : Мелодия, 1983. – 1 disc. –  ­­C 60–17967 11. Miresuica mea / vers. : Gr. Vieru, interpr. : Nicolae Glib // Молдавские песни / Valentina Cojocaru,  Nicolae Glib. – М. : Мелодия, 19849. – 1 disc. –  C 3021549006 12. Primăvara : cântă Anastasia Lazariuc. – М. : Мелодия, 1984. – 1 disc. –  C 6021543008. – Cuprins : Tinerețe / muz. : A. Chiriac; Sentimente / muz. : P. Teodorovici; Ca prima oară / muz. : I. Aldea-Teodorovici; Ultima oră / muz. : P. Teodorovici; Veni-va dragostea / vers. : Gr. Vieru, muz. : A. Chiriac. 13. Răsai / vers. : Gr. Vieru, muz. : I. Aldea-Teodorovici / interpr. : Doina și I. Aldea-Teodorovici. – București : Electrocord, [s.a.]. – 1 disc. – ST – EDED 03893. – Cuprins : Eminescu; Răsai; Reaprinde-ți candela; Trei culori; Iartă-mă; Hai, hai; Comment sa va? 14. Te aștept=Ожидание / vers. : Gr. Vieru, muz. : C. Rusnac; interpr. : Nina Crulicovschi // Cântece de Constantin Rusnac=Песни Консантина Руснак / interpr. Orchestra simfonică și de estradă a RadioTV a RM, dirijor A. Vasecichin; ans. Instrum. Cond. De A. Rudenco; trompetă: V. IIzboinikov; chitară : A. Rudenco/ – 1 disc audio: 33 min. – М. : Мелодия, 1984. – (Stere). – C 602 101 003 15. Unde crește-un pom pe glie / vers. : Gr. Vieru, muz. : Iu. Țibulschi // Capela corală academică „Doina”. – М. : Мелодия, 1987. – 1 disc. – C 1026309009 16. Văzui tinerețea mea / vers. : Gr. Vieru, muz. : Gh. Banariuc; Cântăm două surioare : cântec popușar; Țara mea : Cântec popular // Întâlnire cu tinerețea / Valentina Cojocaru și Orchestra de muz. Populară „Folclor”. – М. : Мелодия, 1987. – 1 disc. – C 30 25679 009 17. Zavistea; Coasa : cântece populare / Gr. Vieru // Cânt iubirea / Alexandru Lozanciuc. – М. : Мелодия, 1987. – 1 disc. – C 3025681 007 *** 18. Песни на стихи Gr. Vieru / A. Chiriac. –  М. : Мелодия, 19857. – 1 disc. –(DiskoKlub – 12 (a). – C 6021761  007. – Lb. Rusă. 19. Симфония чувств / muz. : I. Aldea-Teodorovici // Numai tu / Nadejda Cepraga. – М. : Мелодия, 1991. – 1 disc. – C 602 1139003. – Lb. rusă. 20. Вот она какая / Gr. Vieru; поет : N. Cepraga // Nadejda Cepraga. – M. : Мелодия, 1991. – 1 disc. – S 60 30897 004. – Lb. Rusă. A elaborat A. Moldovanu
  • Numele acesta a răsunat în prima jumătate a secolului al XX-lea prin toată Basarabia. În perioada interbelică s-a bucurat de autoritate artistică supremă și indiscutabilă în ochii publicului și în paginile cronicilor de critică artistică din toată România. A câștigat atenție binevoitoare și respect binemeritat în sudul Rusiei, măiestria dirijorului fiind pusă alături de cea a lui Alecsandr Arhanghelski și Dmitri Slaveanski, după ale căror modele, în rând cu cel al lui Gavriil Musicescu, și-a orientat reghentul Corul Arhieresc din Chișinău (ulterior numit Corul Catedralei și Mitropoiei Chișinăului și Hotinului), condus de el. Până și mănăstirea ortodoxă de maici din Estonia a păstrat în colecția sa de cântări de revelație religioasă un fragment din compozițiile părintelui Mihail Berezovschi. La noi în țară de un destin mai fericit însă s-au bucurat picturile amatoricești ale preotului, păstrate în colecția Muzeului Național de Arte, decât manuscrisele, în special cele ale primelor creații miniaturale ale dirijorului. Acestea, fiind istoricește primele compoziții corale de cult și laice în gen de „cantate” mici jubiliare, scrise cu prilejul unor date istorice importante, primele ce au fost compuse pentru basarabeni și în Basarabia, au fost devorate de timp, dar mai cu seamă au căzut victimă a atitudinii lipsită de bun-simț a unuia dintre ginerii compozitorului. Muzica lui Mihail Berezovschi a ajuns până la noi în spicuiri din presa periodică a timpului, mai puțin sub formă de note muzicale. Din acele monumente muzicale ale timpului în repertoriul coralelor și ale stranei s-au păstrat doar fragmente, deseori anonime și fără titluri. Din fericire, cele mai importante, cele mai monumentale creații ale părintelui Mihail Berezovschi au fost editate și salvate pentru posteritate în colecțiile de cărți rare ale Biblioticii Naționale din Republica Moldova. Imnele Sfintei Liturghi (1922) și Imnele Vecerniei și Utreniei (1927) ne permit să urmărim cu partiturile în mâini vârful evoluției creative a preotului-dirijor și profesor de cântare bisericească. A unei persoane bisericești de o energie și talent aparte în formarea unui anturaj sonor de evlavie și artistism egal de pătrunzătoare. Pornind de la armonizarea și prelucrarea pentru toate componențele de coruri ai cântărilor sacre ale popoarelor ortodoxe europene (bulgar, sârb, rusesc, ucrainean) cu traducere în română, și cu mici inserțiuni autoricești în primul ciclu, încheie cu compunerea celui de-al doilea ciclu - de o grandoare artistică și concludență religioasă ce nu are nevoie de aplauze. Acesta din urmă denotă o creștere evident a siguranței componistice, o tehnică virtuoasă de dirijor, o aplicare a modalităților de exprimare perfect dozată, o încărcătură emotivă echilibrată și o dezinvoltură expresivă ce rămâne model pentru generațiile de compozitori care îl vor succeda după un semicentenar de prohibitare. Aceleași calități vom regăsi în Liturghia și în Privegherea lui Vladimir Ciolac și în Privegherea fratelui său mai mare Nicolae Ciolac, și ei fii de preot, ca și Mihail Berezovschi, dar  încă și izmaileni, ca și Gavriil Musicescu, două stele de călăuză pentru mai multe generații de artiști. Teodor Zgureanu a împărtășit subsemnatei din impresia asupra publicului german, produsă de lirismul luminos, emanat de Lumină lină din Imnele Vecerniei și Utreniei de Mihail Berezovschi, în interpretarea capelei Renaissance. Formația corală studențească, organizată și condusă de renumitul nostru capelmaistru și compozitor, a venit să susțină un concert coral în incinta unei biserici vechi, cu frumoase vitralii medieval. Ascultătorii politicoși ascultau calm un număr după altul, recompensând efortul artistic cu aplauze tradiționale. La sunetele capodoperei lui Berezovschi, însă, au înseput să se lase de pe scaune în genunchi și să se crucească, rugându-se din suflet, ca la o slujbă propriu-zisă. Poate că aserțiunea lui Gala Galaction, conform opiniei căruia  corul lui Berezovschi era superior până și Capelei Sixtine, este prea exagerat, dar lirismul duios al vocilor feminine rivalizează cu succes cu „sunetele celeste” ale corului vocilor selecte de băieți. Experiență de lucru a lui Mihail Berezovschi cu cadre din cele mai diferite, de la copii semianalfabeți de la sate fără idee de cântare plurivocală sau disciplină la repetiție (mulți dintre care, obținând rezultate impresionante, părăseau corul la vârsta mutației vocii) și până la psalți maturi reputați al Corului arhieresc, poate fi comparată cu cea a lui Gavriil Musicescu, obținută în Corul mitropolitan din Iași. La fel și forța de spargere a zidurilor unor tradiții milenare, cum ar fi introducerea vocilor feminine în corul bisericesc, realizată de Gavriil Musicescu la Iași, după modelele rusești, doar în 1895, iar de Mihail Berezovschi, la Chișinău, și mai târziu, în 1919. E de menționat, că ulterior, în perioada de restriște, corurile bisericești din Moldova socialistă se mențineau în viață în special din entusiasmul și forța de character al femeilor anume. Lărgirea repertoriului corurilor de profesori și profesoare ale școlilor parohiale este efectuată din contul fondului uriaș al operelor contemporane de faimă mondială. Și de nivelul predării cântării bisericești și, pe de asupra, a muzicii vocale, cum se numea atunci cântarea corală, și de aprovizionare cu partituri s-a îngrijit iarăși doar părintele Berezovschi. Părintele profit din plin de acele câteva săptămâni de stagiere la profesorul Conservatorului și compozitorul Alecsandr Leadov la Sankt-Petersburg, acel Conservator, al cărui absolvent cu brio a fost și Gavriil Musicescu. Nu obosește să se perfecționeze nicicând. Primele lecții de muzică le primește de la mamă-sa, numele căreia nu a ajuns la noi, la fel ca și numele consoartei lui Mihail Berezovschi însuși. După Seminarul (sau, mai curând, Școala parohială) din Bairamcea (în ucraineană Mîkolaiivka-Novorossiiska, raionul Sărata, regiunea Odesa, Ucraina) și Seminarul teologic din Chișinău, părintele Berezovshi face studiile mai profunde și la Școala a II-a de muzică a lui Vasile Gutor, al cărul coleg (la clasa de cântare bisericească) devine imediat după examenele de absolvire. După care obține un concediu lung pentru stagiere în capital Imperiului Rus, urmând pe măsura forțelor, dar și a mijloacelor financiare neînsemnate, pe urmele lui Gavriil Musicescu. Coriștii din stagiarii profesorilor și profesoarelor școlilor parohiale erau antrenați de dirijor și în activitate concertistică încordată. Fiecare curs public de cicluri de lecturi religioase ținute anual între 1907 – 1914, se însoțea de cîntarea cursanților; fiecare lecție era însoțită de un nou „set” de 4-5 numere muzicale ce nu se mai repetau. Antrenarea corurilor de seminariști și de elevi ai liceelor și gimnaziilor, pe lângă Corul arhieresc, în animarea deosebit de intensă a vieții concertistice din Iași și Chișinău, fiind o tradiție sporadică în secolul al XIX-lea, sub baghetele lui Gavriil Musicescu și Mihail Berezovschi se transformă în lege supremă. Publicul chișinăuean cunoaște stilul operei italiene prin intermediul concertelor corale ilustre ale lui Dimitri Bortneanschi, adorate de Gavriil Musicescu și de părintele Berezovschi. Stilurile contemporane ale operelor ruse, franceze, germane sunt prezentate direct din partiturile celor mai distinși autori. Familia regală rusă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea are repulsie pentru stilul Italian și italo-rusesc, fapt ce îi deschide lui Gavriil Musicescu la Iași și lui Mihail Berezovschi la Chișinău noi orizonturi stilistice, alături de cel bizantin, putnean și italo-rusesc. Gavriil Musicescu pedalează mai mult stilul german, promovat cu intensitate în biserica din Rusia timpului său. Părintele Berezovschi introduce un perfect echilibru, prezentând în egală măsură compoziții corale, eminamente religioase, dar și de operă, din creația compozitorilor clasici și contemporani din Rusia, Germania, Franța. Italia nu este prezentată, posibil, se reflect în alcătuirea repertoriului corului lui Berezovschi recomandările și gusturile lui Vasile Gutor și Alecsandr Leadov. Coriștii chișinăuieni vor uimi și fascina prin ținută profesională elevată publicul Teatrelor Lirice din Cluj și București în anii 1920-1930, perioada exodului artiștilor de operă din Basarabia. Introducerea limbii române în slujbă este de asemenea efectuată treptat de preotul Mihail Berezovschi încă din anii 1910, când primele sale încercări de compoziție le întreprinde în baza textelor canonice în slavă-bisericească și ulterior în română, cu ajustarea muzicii la prosodia și topica altei limbi. Mitropolitul Serafim care nu era, de altfel, un mare amic al românilor, nu vedea problemă în a permite asemenea acțiuni reghentului Berezovschi, la rugămintea enoriașilor care au audiat Corul metropolitan din Iași în cele două turnee, cântând fragmente din slujbe românește. Frăția culturală monastică este una dintre tradițiile fundamentale practicate în ortodoxie dintotdeauna. Trecerea dintr-o limbă în alta de asemenea se practică permanent. Fiind o fire pitorească și pasională, preotul Mihail Berezovschi nu ținea la bunuri materiale, după cum ne comunică și documentele, descoperite de Hristina Barbanoi (Gajim), ci doar la produsul artistic de calitate superioară posibilă. Fapt ce a fost reflectat de nenumărate ori în presa periodică și în amintirile contemporanilor (a se vedea, spre exemplu: Elena Nagacevschi. Dirijorul de cor și compozitorul Mihail Berezovschi. Chișinău, Epigraf, 2002), între care și maica stareță a mănăstirii Răciula, măicuța Eustatia cu care a avut onoarea de a face cunoștință la vârsta de 92 ani ai acesteia tănăra cercetătoare menționată care și-a susținut teza de doctor în 2017, turnând lumină nouă asupra biografiei și creației eminentului dirijor, pedagog și compozitor. Rezultatul eforturilor sale artistice părintele Berezovschi îl împărtășiea cu dărnicie și abnegație atât coriștilor și enoriașilor, cât și juriului și vizitatorilor expozițiilor de pictură. Credincioșii veneau la catedrală nu doar „la slujbă”, ci „la concert”. Critica obiectivă îl punea să cizeleze până la gradul superior de măiestrie interpretarea coriștilor. Corul lui a devenit mândrie națională basarabeană în urma unei munci neobosite și căutării cadrelor dintre cele mai înzestrate până și între coriștii lui Mihail Bârcă, adjunctul său și ulterior colegul tânăr care îi educa în corul organizat de el. Ce îl scotea din fire pe părinte, făcându-l să uite de rezerva dictată de rangul lui și să dea frâu liber limbii, era încălcarea disciplinei la repetiție, atitudinea lipsită de abnegație artistică totală pe parcursul interpretării din partea coriștilor (în perioada când în România cazurile de apariție în strană a cântăreților în stare de ebrietate strigau la cer și se menționau și în presă), și… selectarea de comisie pentru următoarea expoziție a „… doar șase tablouri de ale mele!” (Subsemnata profită de ocazia de a le mulțumi dlui Tudor Stăvilă, directorul Institutului de Istoria și Teoria Artelor, și dnei Natalia Șalaghinov, șefă a Secției de grafico moldovenească a Muzeului Național de Arte Plastice al Republicii Moldova, pentru ajutorul lor de neprețuit în descoperirea acestei laturi a harului artistic al lui Mihail Berezovschi. Pentru comparație, Vladimir Ciolac, unul din marii propagatori ai compoziției preotului, a avut de ales între muzică și pictură în calea sa de realizare artistcă profesionistă. Muzica a avut de câștigat pe toate fronturile, abordate cândva și de părintele Berezovschi: dirijoral, pedagogic, compozițional – în toate genurile cu excepția operei, inclusive în acelea care nu le-a abordat preotul-cântăreț Berezovschi, le abordează în mod consecvent dirijorul-pianist Vladimir Ciolac). Un număr enorm de elevi (cântăreți de operă, de cameră și de estradă, dirijori de cor, etnomuzicologi și compozitori) a ieșit din rândurile coriștilor educați de pedagogul Mihail Berezovschi cu asprime în vorbe și cu blândețe în inimă, după propriul model. În calitate de „colegi de breaslă” ai căror succese urmărea cu rugurozitate, dar și cu zâmbet de mândrie ascuns, îi numim aici doar pe dirijorii de coruri, pedagogii și compozitorii: Mihail Bârcă (profesorul lui Gleb Ciaicovschi-Mereșanu; acesta, la rândul lui, fiind primul îndrumător științific al subsemnatei, căreia i-a împărtășit cu generozitate amintiri și material cules, notografic și faptologic), Vasile Popovici (ai cărui prelucrări de folclor basarabean au fost înalt apreciate până și la Paris) și Alexandru Cristea (autorul muzicii imnului emblematic Limba noastră). Un număr impunător de nume de discipoli, furnizate generos subsemnatei de G. S. Ciaicovschi-Mereșanu, conține monografia enunțată, ce poate fi găsită la Filiala Arte a Bibliotecii Tudor Arghezi,Chișinău, str. Grădinilor, 21 (în preajma Consulatului României), grație  conlucrării cu colaboratorii căreia, cu concursul amabil al Doctorului în Studiul Artelor, cercetător științific coordonator? al sectorului Televiziune și Cinema a Centrului Arte audiovizuale a Institutului Patrimoniul Cultural dna Violeta Tipa, a devenit posibilă punerea în format electronic al acestor informații. Din cei patru copii ai lui Mihail Berezovschi (conform documentelor, puse în circuitul științific de Hristina Barbanoi) fiul mai mare, Andrei, a devenit jurist de mare importanță în Basarabia, o fiică, Maria Iudina, a devenit, la fel ca și tatăl-său, pictoriță de vază, iar fiul Dumitru (defunct de timpuriu) și fiica Elena (cu numele scenic Elena Basarab și destin de primadonă longevivă, decedată în 1981) s-au impus, respectiv, pe scenele lirice ale Chișinăului și Bucureștiului interbelic cu debuturi în roluri dintre cele mai complexe: Mefisto și Santuzza. Maria Cibotari și Zinaida Palii datorau imboldul spre ieșire în scenele operistice ale lumii aceluiași părinte Mihail Berezovschi. El însuși, fiul preotului Andrei Berezovschi, a fost îndemnat de renumitul dirijor Evgheni Napravnik să îmbrățișeze cariera de cântăreț de operă, fiind un bas de un timbru catifelat, de o expresivitate artistică rară și forță impunătoare. „Gălăgios ca o furtună și… bun ca pâinea”, după cum îl caracteriza unul dintre elevii lui, Vasile Țepordei. Dar și în calitate de preot a reușit  să facă, fără a râvni la vre-o postură de anvergură, o carieră meritorie în ierarhia clericală, obținând titlul de iconom-stavrofor, diploma Bene merenti și o medalie de aur la Ateneul Român. Arhipastărul său, Mitropolitul Serafim, la fel și succesorii lui, aveau de a-i aplica mustrări orale părintelui Berezovschi pentru ținuta prea degajată, prea lumească, ce îi dăuna evident și propulsării șe scara ierarhică. Totodată persoanele imperiale, cum ar fi familia țarulul Nikolai al II-lea, precum și regele Ferdinand I și regina Maria, soția sa augustă, din mâinile clerului și persoanelor laice de răspundere primeau sincere recomandări de laudă la adresa părintelui Mihail Berezovschi, în cazurile când era nevoie de organizarea unor festivități de o grandoare deosebită cu antrenarea ad hoc a unor mase impunătoare de coriști. Fie la ceremonia deschiderii monumentului la Chișinău în aniversarea a 300 de ani de domnie a dinastiei Romanov (pentru care a compus și unica dintre cantatele ce au ajuns la noi, К 100-летию присоединения Бессарабии к России), fie la București, cu ocazia încoronării noii familii regale, corurile conduse de preotul Mihail Berezovschi lăsau impresii de neuitat. Politica era ultima ce-l preocupa pe preotul Mihail Berezovschi, pe prim plan fiind prosperarea artelor. Fapt ce l-a determinat să accepte, între numeroasele sale obligații și preocupări, și postul de vice-președinte al societății culturale ASTRA „pentru culegerea și armonizarea și răspândirea de cântece poporane sătești”, urmând de facto, nu prin vorbe, a susține și această cauză a lui Gavriil Musicescu. Vârful carierei sale dirijorale a rămas Missa solemnis de Ludwig van Beethoven din concertului jubiliar 1927, remarcat elogios în presa română. Mihail Berezovschi este primul melurg care este și compozitor laic. Compune muzică corală pentru biserica ortodoxă basarabeană și își semnează creațiile, acestea fiind interpretate completamente în toată Basarabia, înalt apreciate la timpul lor în presă și în țară, și peste hotare, iar după un semicentenar de anonimat, de muzicologie profesionistă autohtonă. Actualmente munca lui, ca și a multor altor antecedenți smeriți, dăinuie în repertoriul capelelor corale ale bisericilor din Republica Moldova și România, din mănăstirile ortodoxe din Rusia, Ucraina, Estonia… Anonimatul nu-i scade din valoare artistică și din „expresivitate molcomă, dar încântătoare”, conform aprecierii unui muzicolog roman în presa periodică a timpului. Aceasta e calitatea eternă ce îi rămâne intrinsecă creației unui mare entuziast, cum a fost preotul Mihail Berezovschi întotdeauna, „născut și crescut în cântece” de o mamă și de un tată cu mare gust pentru muzica populară și cea de pian. Deviza personală a acestui nobil cavaler al artelor era în decursul vieiții neschimbat aceiași, în pofida ispitelor gloriei și realizărilor artistice pe scene operistice mondiale: „Cânta-voi Domnului meu până când voi fi…” Trecerea preotului Mihail Berezovschi în lumea celor drepți în 1940, după doi ani de la pensionare din Corul Catedralei și Mitropoliei Chișinăului și Hotinului, s-a marcat cu o tentă generală ambiguă. Doar trei preoți au îndrăznit de l-au condus la Cimitirul central din Chișinău pe acel care a adus atâta faimă Basarabiei. S-au plâns că nu-l pot prohodi în cântarea propriei lui compoziții. În schimb locuitorii s-au adunat în masă pentru a-l conduce pe părintele Berezovschi la locul ultimei odihne. O cruce modestă de lemn și un gărducean de metal vor semna pentru deceniile ulterioare mormântul gloriei de altădată. Elena Nagacevschi, Doctor în studiul artelor Institutul Patrimoniul Cultural Academia de Științe a Republicii Moldova  
  • La 20 februarie s-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Mihail Berezovschi, un nume de referință în formarea și devenirea artei și culturii muzicale naționale. A fost înzestrat cu mai multe talente - compozitor, dirijor de cor, cântăreț, pictor, a fost hirotonisit ca preot la biserica „Sf. Arhangheli” din Chișinău (1890-1892). Pe plan profesional-muzical a fost director adjunct al Catedralei Episcopale, Chișinău (1892), fiind titularizat ca dirijor prim în anul 1904; director și profesor la Școala de cânăreți bisericești, profesor de muzică la Școala Eparhială, a activat ulterior ca profesor titular la Conservatorul de Muzică, la Liceul nr. 2  din Chișinău şi catihet la Tribunalul judeţului Lăpuşna . A avut Studii de compoziţie şi de perfecţ ionare muzicală la Sankt Petersburg la cunoscuți profesori/compozitori ruși Vasilii Gutov și Anatolii Leadov. Mihai Berezovschi a avut o viață tumultoasă, fiind un animator al vieții culturale naționale în Basarabia interbelică.  În anii 1917-1918 a luat parte împreună cu corul său la cele mai importante manifestări ale românilor basarabeni, susţinând astfel lupta pentru drepturile lor naţionale. Cu multe date amănunte și episoade interesante din viața com pozitorului a venit să comunice în fața studenților de la Centrul de Exelență în Educația Artistică „Ștefan Neaga” Dna Elena Nagacevschi, muzicolog, doctor în studiul artelor, cercetător științific la Institutul Patrimoniului Cultural de la AȘM. În 2002 a apărut cartea „Mihail Berezovschi, dirijor de cor și compozitor” în care autorul E. Nagacevschi  reflectă viața și activitatea dirijorală a preotului Mihail Berezovschi, creația lui componistică. Numele lui Berezovschi este cunoscut de cercetătorii culturii basarabene din primele decenii ale secolului XX. În perioada anilor 1870-1880, perioada de învățare și studiere a seminaristului Berezovschi,  în Chișinău practic nu exista o cultură a muzicii scrise, se aflau  partituri muzicale doar în așezămintele mănăstirești. Este cunoscut faptul, că publicul basarabean era un mare amator de manifestații artistice, reprezentații concertistice. La aceste acțiuni culturale erau invitați seminariștii, care îndeplineau rolul de coriști în corurile bisericești. Se resimțea nevoia de cadre muzicale profesioniste. M. Berezovschi, înțelegea că oferta era mare, de aceea își pune ca scop să organizeze cursuri eparhiale de profesori/peofesoare, adică proiecta bazele unui fundament științific al disciplinei componistice muzicale naționale. Preotul  M. Berezovschi era preocupat nu numai  de muzica religioasă dar era interesat într-o mare măsură și de muzica laică, în special de operă. Această predilecție a dirijorului a făcut ca ulterior corul bisericesc să preiee și o formă artistică, ceea ce atrăgea oamenii. În afară de obiectele teologice și cultură generală  elevii seminarului la care preda studiau și disciplinele muzicale: cântarea bisericească, teoria muzicii, noțiuni de armonie și polifonie, dirijat coral. Și aceasta nu se întâmpla înzadar. Revenind la istoria muzicală a teritoriului nostru, criticii muzicali văd legătura ce vine din tradiția milenară a tracilor antici, strămoșii noștri, antrenați în cântecele corale. Conform mitului lui Orfeu, muzician, poet și profet din mitologia greacă, dar de origine tracică, el era un desăvârșit în arta cântului și a devenit cu timpul personajul/arhetipul artistului, arhetip al cântărețului inspirat. La traci se organizau competiții cu poeți, coriști și cântăreți la liră. Tracii au transmis Europei tradiția de a cânta în cor. Spre deosebire de muzica săltăreață, vioaie a romanilor, tracii aveau o muzică sobră, de grandoare. Și aceasta a durat până la marea migrație a popoarelor, când lumea a fost nevoită să se ascundă prin păduri, nu se mai putea cânta în cor. De muzica corală s-a uitat secole la rând.  Este renăscută abea în secolul XIX. Apariția lui Mihail Berezovschi pe scena muzicală a Basarabiei a avut un impact important în dezvoltarea ei. Activitatea lui a avut tangențe cu activitățile altor somități muzicale recunoscute în arealul românesc dar și din Europa – Gavriil Musicescu, G. Ceaicovschi-Mereșanu, Mihail  Bârcă, Alexandru Cristea, Vasile Popovici ș.a. Fiind un mare cunoscător al tradiției muzicii naționale și un adept al muzicii bizantine, Mihail Berezovschi întroducea elemente noi în arta componistică și corală basarabeană.  Muzica nou apărută sub bagheta magică a compozitorului și dirijorului M. Berezovschi corespundea stilului basarabean de creație muzicală, inspirată din muzica tradițională bizantină, cu cântări bisericești, executată rar și prelung, în stillu-i caracteristic, papadic. A început cu o serie de miniaturi componistice,  recompunea din muzica bisericească corală pentru voci și coruri bărbătești, le orchestra la condițiile popoarelor cu o tradiție îndelungată, utiliza elemente și motive orientale, căpătând astfel ritmul muzical regular basarabean. Stilul nou constă în succesiunea organizată a duratei sunetelor, întroducea modulații noi, fructuoase, pe care publicul le percepea mai mult ca pe o creație concertistică, artistică. Autorul traducea din limbile slave în limba română. Din stilul vechi, bazat pe tradiții creștine se năștea unul nou, după asemănarea  Bisericii noastre, păstrătoare de tradiție sacră, de rugăciune curată. Muzica de peste Prut însă a suportat schimbări în secolele XVII-XVIII, capătă trăsături musulmane din cauza dominației regimului greco-fanariot. Inspirat de G. Musicescu, care în 1895 a întrodus în muzica corală bisericească vocile feminine, M. Berezovschi face același lucru în 1918. Căpătând mai multe drepturi în activitatea sa de pedagog și slujitor, întroduce în Basarabia pentru prima dată vocile feminine în corul religios. Deasemenea întroduce în cântările serviciului liturgic veșmântul armonic melodios (lucrările imnul liturgic Pre Tine Te lăudăm, Axionul, rugăciunea domnească Tatăl Nostru, Chenonicul, Antifoanele, Trisaghionul, Heruvicul). M. Berezovschi a căpătat o bună practică preluând modalități noi din creația marilor compozitori. Din componistica lui N.A. Rimski-Korsakov el a însușit tehnica cântatului pe patru voci în același timp. M. Berezovschi a fost un cadru didact de o înaltă pregătire profesională, lucra concomitent la mai multe instituții, condițiile seminarului unde lucra prevedeau pregătirile elevilor la pian și orchestră, cunoașterea teoretică muzicală.  Dintre discipolii de vază i-au fost mulți viitori muzicieni, care au cântat în Corul Catedralei: M. Savițchi, M. Croitor, viitori soliști în Capela Corală „Doina”, V. Popovici, compozitor și etnomuzicolog, , M. Bârcă, viitor dirijor al corului arhieresc, profesorul G. Ceaicovschi-Mereșanu, artiști de operă sau filarmonică, printre care vestita soprană Maria Cebotari, fiica sa Elena Basarab, ș.a. Corul Catedralei din Chișinău a avut o perioadă de dezvoltare accentuată sub conducerea dirijorului Mihail Berezovschi, care a depățit granițele țării. Dintre cele mai reușite realizări ale Corului  au fost concertul  la Ateneul Român, primind Medalia de Aur, și compoziția exepțională a formației alcătuită de peste o sută de persoane în legătură cu comemorarea mondială a centenarului de la moartea compozitorului Ludvig wan Beethoven.  Mihail Berezovschi a fost impresionat și de pictură, formându-se în domeniul artelor plastice ca pictor autodidact. Au rămas ca moștenire lucrări în acuarelă, peisaje artistice din Chișinăul interbelic, pe care le expunea în cadrul expozițiilor organizate în Chișinău și Odesa. Și de această dată, în cazul lui Mihail Berezovschi, în pofida evenimentelor politice ce se întâmplau în Basarabia în deceniul patru, avem în fața noastră un destin, dat uitării. Puțini au fost din acei, care s-au încumetat să-l petreacă pe ultimul drum. Și din simplul motiv, că prietenii erau plecați, cei mai mulți peste Prut, dar și în Europa. Au rămas doar manuscrisele lui Mihail Berezovschi, foarte multe, dar care, spre marele nostru regret, au dispărut, s-au pierdut aici, acasă. În schimb, multe din ele au fost duse peste hotare și sunt păstrate cu sfințenie de bulgari, ucraineni, turci. Stilul inconfundabil al lui Berezovschi n-a pieri, el a fost preluat. Din el s-ai inspirat compozitorii sovietici moldoveni ca Simion Lungul, Mihail ZgureanSerafim Buzilă ș.a. Referințe: Nagacevschi, Elena. Mihail Berezovschi – dirijor de cor și compozitor. Chișinău: Epigraf, 2002. 100 p. Iu. Colesnic. Mihail Berezovschi // Colesnic, Iu. Basarabia necunoscută : [în vol.] : Vol. 1. - Chișinău, 1993. - pp. 156-161 Mihail Berezovschi [online]. [citat 20.02.2018]. Disponibil: https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2014/03/30/mihail-berezovschi-dirijor-de-cor-si-compozitor/ Comentariu de A. Moldovanu        
  • „Copilaşii care cântă sunt mai frumoşi, Harnici la învăţătură şi mai sănătoşi…” (Gr. Vieru) Și mai spunea marele maestru Grigore Vieru, că penru prima oară în lume, unele piese clasice instrumentale sunt cântate nu de orchestra simfonică, și nu la pian sau vioară, ci de vocile copiilor, ajutate de cuvânt, dând astfel copiilor noștri posibilitatea de a gusta din dumnezeeștile valori muzicale. Puțin din istoria muzicii corale pentru copii. De-a lungul anilor au fost mai multe etape. Muzicologii care s-au preocupat de problema dată o găseșc în strânsă legatură cu întreg procesul de dezvoltare a artei corale interpretative a copiilor, tradiţiile căreia au fost stabilite în Moldova încă în anii '20 ai secolului trecut în baza activităţii artistice de amatori. Anii '50 – '60 au fost marcaţi de profesionalizarea interpretării corale, când în toate şcolile a fost introdusă muzica ca obiect de predare – de fapt, lecţiile de muzică se reduceau la cântarea în cor. De asemenea, au a părut şi colective corale pe lângă casele de pioneri şi şcolile de muzică. Necesitatea unui repertoriu national cât și lansarea lui oficială a avut loc în perioada anului 1922.  În anii ′60 – '70 ai secolului trecut, interpretarea corală a continuat să se dezvolte cu succes, iar în anii ′80, în patru şcoli generale din Chişinău au fost deschise studio-uri corale specializate, numărul lor crescând, spre sfârşitul anilor ′90, la 16 (astăzi acestea poartă denumirea de şcoli şi licee cu profil muzical-coral). O etapă importantă în dezvoltarea interpretării corale a copiilor este considerată perioada anilor ′50 fiind marcată de căutarea unor noi forme ale educaţiei muzical-estetice. La astfel de forme, în primul rând, se atribuie studiourile corale, ce au cunoscut ulterior, în URSS, o largă răspândire. Primele studiouri corale din Moldova au apărut în anii ′70 în cadrul educaţiei extraşcolare a copiilor. Aici se au în vedere două studiouri cunoscute, ce au activat pe lângă Palatele pionerilor şi elevilor – ”Firicel” (or. Tiraspol, dirijor E. Iankovski) şi „Lia-Ciocârlia”. În anul curent, 2018, se împlinesc 45 de ani de la fondarea studioului muzical-coral „Lia-Ciocîrlia”. A fost fondat în anul 1973 la propunerea  lui Eugen Mamot, autor de manuale, dirijor, compozitor, profesor cu grad didactic superior, de a reuni într-un studiou cei mai talentaţi copii ai capitalei. În timp ideea s-a dovedit a fi reţeta de succes a unuia dintre cele mai vestite grupuri corale din țară. Inițial, studioul a primit numele „Cutezătorii”. Un an mai târziu însă, în 1974, odată cu preluarea conducerii de către dirijorul Valentin Budilevschi, studioul  își preschimbă numele în „Lia-Ciocîrlia”. Preţ de peste patru decenii, aici au crescut mai multe generaţii de copii. Mulți dintre ei sunt astăzi oameni de artă. Corul a devenit  un exemplu demn de toată admirația, fiind prezent la mai toate manifestaţiile muzical-corale din Republica Moldova și nu numai. Copiii Ciocîrliei au cântat pentru publicul diferitor țări, precum  Ucraina, Rusia, România, Letonia, Lituania, Belarus, Turcia, Franţa, Belgia, Bulgaria, etc. A realizat discul – Cântă „Lia-Ciocîrlia”, precum și două filme muzicale. Pentru activitatea fructuoasă în domeniul artei corale, laureat al multor concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale, studioul muzical-coral „Lia-Ciocîrlia” s-a învrednicit de titlul onorific „Colectiv artistic model” şi Premiul Republican al Tineretului. Colectivul studioului, condus în prezent de Luminița Istrati participă la diverse proiecte muzicale, cum ar fi   "ERASMUS + - EUROPA 12 puncte" - proiect ce s-a desfașurat  in perioada 2014-2017; participă la deschiderea oficială a evenmentelor culturale din tot spațiul românesc, readuc în atenția publicului versurile pline de profunzime ale poeților naționali în cadrul Festivalurilor și spectacolelor de muzică și poezie - Grigore Vieru, Arcadie Suceveanu, Spiridon Vangheli, Ion Hadârcă, Vladimir Beșleagă, Iulian Filip, Leo Butnaru, Eugen Lungu, Valeriu Matei, Aurelian Silvestru ș.a. Corul „Lia-Ciocârlia” însoțește și este alături de personalități muzicale cu faimă internațională precum soprana Valentina Naforniță, Mihai Dogotari, formația Alex Calancea Band, Chișinău Youht Orkestra ș.a. Din septembrie 2006, conducător artistic şi prim-dirijor al studioului muzical-coral „Lia-Ciocîrlia” este discipola lui E. Mamot, Svetlana Istrate.  Actualmente studioul muzical-coral „Lia-Ciocîrlia” este format din patru colective corale grupate în funcție de  vârsta copiilor (5 – 20 ani), ansambluri instrumentale, clase de pian, acordeon, chitară. În afară de meritele în domeniul artei corale, „Lia-Ciocîrlia” este, de asemenea, un centru metodic valoros pentru dirijorii corurilor de copii din ţară. S-au organizat seminare republicane şi municipale de specialitate  în cadrul cărora au fost prezentate forme şi metode progresiste  de educaţie muzicală. Activitatea SMC „Lia-Ciocîrlia” este orientată spre o constructivă colaborare dintre familie şi instituţia de învăţământ în scopul educării la copii a dragostei faţă de muzică, de munca de creaţie,a educării calităţilor morale, cum ar fi: responsabilitatea, punctualitatea, sensibilitatea, spiritul de colectiv etc. Activitatea studioului are un impact pozitiv la introducerea în circuit a valorilor spirituale ale înaintaşilor culturii muzicale româneşti, contribuie la dezvoltarea culturii muzicale naţionale, la popularizarea creaţiilor corale clasice şi a compozitorilor contemporani, a cântecului popular, patriotic şi de cult. Un loc deosebit în evoluția acestui studiou îl are Eugen Mamot, Artist al poporului din Republica Moldova și membru al Uniunii Compozitorilor din România, dirijor și compozitor. Personalitatea domnului E. Mamot ocupă un loc aparte în arta muzicală a Republicii Moldova, a compus toată viața muzică pentru copii, a aranjat și prelucrat piese pentru copii.  A elaborat, inclusiv in colaborare cu alti autori mai multe manuale şcolare de muzică, materiale didactice, culegeri de cântece, articole de specialitate. A fost directorul Centrului Republican de Creaţie Populară, a condus corul „Mugurel”, în baza căruia a fost fondat Studioul coral de copii „Lia-Ciocîrlia”, el fiind director artistic şi prim-dirijor, filiala  Chișinău, din 1990. Este autor al peste 300 de creaţii vocal-simfonice, instrumentale, corale, cântece pentru copii, printre care suita corala „Ciocarlia” (versuri - Grirgore Vieru) una gintre creațiile sale valoroase.  Eugen Mamot este în pragul lansării monografiei "O nouă paleră de culori", un volum consacrat absolvenților SMC "Lia Ciocârlia", perioada anior (1990-2006), care, prin muncă și talent s-au înălțat la glorie și au scris a "Liei-Ciocârliei" istorie. Volumul cuprinde 280 pagini (articole, recenzii, schițe, fotografii, cât și unele peripeții din timpul călătoriilor.) Referințe: Buzilă, S. Interpreți din Moldova : lexicon enc.(1460-1960).  – Ch. 1996. – P. 275 Surse internet: www.bncreanga.md/pdf/CV_Eugen_Mamot.pdf; http://www.ucmr.org.ro/listmembri.asp?CodP=4678&TipPag=; https://ok.ru/video/5473240405
  • Sursă: Teatrul Naţional de Operă şi Balet la 60 de ani: Revistă bibliografică
  •   Gheorghe Mustea, flautist, naist, pedagog, compozitor, dirijor, academician,  s-a născut la 01 mai 1951 în Codrii Teleneştilor, în satul Mândreşti. Creaţia lui abordează diverse genuri muzicale, cum ar fi: muzica simfonică (concertele nr.1 şi 2), muzica de operă (Alexandru Lăpuşneanu şi Ştefan cel Mare), muzica de cameră instrumentală (Cvartet cu coarde, Rapsodie, Pastorala), muzica vocală (Trei mari iubiri, Dorul, Păstorul şi mioara), muzica corală (Cantata Patrie, Lumineze stelele), muzică pentru copii, creaţii scenice, muzica de film, etc. În anul 1989 a fost munit prim-dirijor şi director al Orchestrei Simfonice Naţionale a Companiei „Teleradio-Moldova", funcţie pe care o deţine pînă în prezent. Pe parcursul anilor 1999-2002 a deţinut funcţia de rector al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Din anul 2000 şi pînă prezent este profesor universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. A înregistrat la Radio Chişinău creaţii de: G. F. Handel, G. Verdi, C. M. Weber, P. I. Ceaikovski, L. Beethoven, W. A. Mozart, J. Strauss, G. Enescu, C. Porumbescu, G. Rossini, G. Donizetti, V. Zagorschi, S. Buzilă, P. Constantinescu, T. Chiriac, V. Rotaru, P. Rivilis, Gh. Ciobanu, D Kiţenko ş. a. Membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova – 1978. Membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova – 1992; Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Doctor Honoris Causa al Universităţii de Studii Aplicate din Moldova, Preşedinte al Societăţii Muzicale din Chişinău (1988-1999). Mai multe despre viaţa şi activitatea maestrului veţi cunoaşte din cărţile, muzică tipărită, articole din ziare şi reviste care se găsesc în colecţia Bibliotecii de Arte "T.Arghezi". Revistă Bibliografică (materialul este aranjat în II capitole,  ordine alfabetică)  I. Viaţa şi activitatea:  1.      Gagim, Ion.Fenomenul muzical Gheorghe Mustea / Ion Gagim - Chișinău : Știința, 2015. -  254 p. 2.      Gheorghe Mustea: „Suntem alineați Uniunii Europene, iar prin turnee - culturii universale” / Elena Tamazlâcaru. // Literatura și Arta, 2015, 9 apr., p. 8. 3.      Gheorghe Mustea/Rusu-Haraba, Anastasia. / /Moldova. – 2013. – iulie-august. – P. 48-49. 4.      Într-o seară de mai o orchestră cînta... / Elena Tamazlîcaru. // Literatura și Arta, 2016, 26 mai, p. 6. 5.      Mustea, Gheorghe : [schiță biogr.] // Literatura și arta Moldovei: encicl. : [în 2 vol]. – Ch., 1986. – Vol 2. – P. 68. – Cu caract. chir. 6.      Mustea Gheorghe// Buzilă Serafim. Interpreţi din Moldova : Lexicon enciclopedic (1460-1960)  - Chişinău, ARC, 1996. - p.304-305. 7.       Mustea Gheorghe// Molodye kompozitory sovetskoj Moldavii. - Chişinău: Lit. art., 1982. - p. 67-73. 8.      Opera Moldovy : XX vek / Aurelian Dănilă ; foto Mihai Potârniche. - Chişinău : Prut Internaţional, 2008. - 480 p. : foto 9.      Știința și cultura ca mod de afirmare / Gheorghe Mustea // Literatura și Arta, 2014, 21 aug., p. 7. 10. Într-o seară de mai o orchestră cînta... / Elena Tamazlîcaru. // Literatura și Arta, 2016, 26 mai, p. 6. 11. Tamazlâcaru  Andrei. Gheorghe Mustea – azi și totdeauna // Moldova, serie nouă. 2006, nr. 4- 5, pp. 30-31. II. Muzică tipărită 1.      Alt pămînt pe lume nu-i = Lučše kraâ v mire net / vers. C. Dragomir, muz. G. Mustea, trad. V. Baltag ;// Dimineaţa copiilor : culegere de cîntece pentru copii / alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru ; il. : G. Guzun-   Chişinău : Lit. artistică, 1984. -  122 p. : il. 2.      Am să cînt această Ţară = Vospoû â ètu Zemlû / versuri S. Belicov, muz. G. Mustea. //  Dragă mi-i de plaiul meu = = Kraj rodnoj, lûbimyj moj ; alcăt. Serafim Buzilă ; trad. Nicolai Sundeev ; pict. Gheorghii Zlobin . – Chişinău : Lit. artistică, 1984 . – 88 p. 3.      Cînt al ţării mele nume / versuri L. Sobeţchi, muz. G. Mustea ;  Antologie de cîntece sovietice moldoveneşti /alcăt. Zinovii Stolear. - Chişinău : Lit. artistică, 1985. - 232 p. 4.      Cînt al ţării mele nume / muz. G. Mustea, versuri L. Sobeţchi // Cîntecul moldovenesc de estradă '81/ alcăt. V. Slivinschii. -  Chişinău : Lit. artistică, 1982. - 68 p. 5.      Cîntec de dor / vers. Gr. Vieru, muz. G. Mustea //  Cîntecul moldovenesc de estradă '80/ alcăt. V. Slivinschi. -   Chişinău:  Lit. artistică, 1981. -  60 p. 6.      Frunzele / vers. B.P. Hasdeu, muz. G. Mustea; 13 // Vino, mirare : Culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Ştefan Andronic, Grigore Vieru ; desene : A.P. Smîşleaev. -  Chişinău : Lit. artistică, 1989. - 131 p. : il. 7.      Diana / vers. A. Ciocanu, muz. Gh. Mustea ; . Cîntecul moldovenesc de estradă '88/ Alcăt. Vladimir Slivinschi. -  Chişinău : Lit. artistică, 1989. -  56 p. 8.      Ghici culoarea = Ugadaj cvet / vers. Gr. Vieru, muz. G. Mustea; //  Florile dalbe : culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru ; il. : Gheorghe Guzun. -  Chişinău : Lit. artistică, 1985. - 128 p. 9.      Ghici culoarea = Ugadaj cvet / vers. Gr. Vieru, muz. G. Mustea; Caietul 2 (pentru cl. 1-3): //Dimineaţa copiilor : culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru ; il. : G. Guzun. - Chişinău : Lit. artistică, 1984. - 122 p. : il. 10. Lăsai apa de izvor / versuri Gr. Vieru, muz. Gh. Mustea ; Carul-Mare / versuri D. Matcovschi, muz. Gh. Mustea Ochii verzi / versuri D. Matcovschi, muz. Gh. Mustea ; //Cîntecul moldovenesc '89 /Alcăt. V. Slivinschi. -  Chişinău : Hyperion, 1990.  -  79 p. 11. Noi în grai sîntem popor / muz. Gh. Mustea//  Învierea : cîntece sacre / Grigore Vieru ; alcăt. : Iulia Ţibulschi. - Chişinău : Litera, 1990. -  89 p. 12. O melodie de noroc / versuri Iu. Filip, muz. Gh. Mustea. //  Cîntecul moldovenesc de estradă '84 ; sel. : Vl. Slivinschi. - Chişinău : Lit. artistică, 1985. - 68 p. 13. Pace vouă / Gheorghe Mustea ; pref. : Serghei Pojar. -  Chişinău : Hyperion, 1990. - 100 p. 14. Plaiul soarelui - Moldova : Antologie-florilegiu de cântece pentru copii / Teodor Zgureanu ; cuv. înainte Gh. Mustea, Oxana Filip şi Angela Leiba. - Chişinău : Pontos, 2010. - 160 p. : il. 15. S-a dus cucul de pe-aici : [pentru cor de copii] / vers. popul., aranjament G. Mustea. //  Vocile primăverii : culegere de cîntece pentru copii ; alcăt. : Şt. Andronic, Gr. Vieru ; prez. graf. : S. Zamşa. -  Chişinău : Hyperion, 1992. -  152 p. : il. 16. Să păzim pămîntul ce ni-e dat / versuri Gr. Vieru, muz. G. Mustea. //  Cîntecul moldovenesc de estradă '82 / alcăt. V. Slivinschi. -  Chişinău : Lit. artistică, 1983. -  48 p. 17. Sîrba-disco / versuri V. Cernei, muz. G. Mustea // Cîntecul moldovenesc de estradă '87 /alcăt. Vladimir Slivinschi. - Chişinău : Lit. artistică, 1988. -  48 p. 18. Solo pentru ţambal din spectacolul „Badea Cozma” de Gh. Malarciuc / Gh. Mustea // Doina : cîntece şi piese instrumentale din spectacole ; sel. : Vladimir Slivinschi. - Chişinău : Lit. artistică, 1986. - 72 p. 19. Supărarea / versuri Gr. Vieru, muz. G. Mustea. //  Cîntecul moldovenesc de estradă '86 ; sel. : Vladimir Slivinschi. - Chişinău : Lit. artistică, 1987. -  68 p. 20. Trei mari iubiri / vers. Gr. Vieru, muz. G. Mustea // Mihail Muntean : Piese din repertoriu ; [alcăt. : M. Munteanu] ; predisl. : E. Doga, E. Obrazcova. - Chişinău : S.n., 2006 21. Vorbeşte-ncet / muz. Gh. Mustea // Ah, cerut-am de la zodii: romanţe pe versurile lui Mihai Eminescu / Mihai Eminescu ; sel., studiu, tab. cronol., red. : Serghei Pojar ; cuv. înainte : Mihai Cimpoi, Eugeniu Doga, Constantin Rusnac. -  Chişinău:  Princeps, 2001. - 271 p. Selecție de T. Kolomoițeva    

Afișări

  • 173,489 vizualizări

Categorii