//
Muzica

În ansamblul artelor, muzica reprezintă fenomenul sociocultural cel mai complex. Produs al spiritului uman, ea, ca expresie artistică specifică de transpunere în imagini artistice a stărilor emoţional-psihice ale omului, are o vechime impresionantă. Muzica de tradiţie orală, ca valoare culturală, ar fi prima manifestare a actului de creaţie muzicală, de la care porneşte traiectoria evolutivă ulterioară a artei sunetelor. Acţionând asupra psihicului uman şi stimulând ansamblul de fenomene şi procese cognitive, afective şi voliţionale, muzica a însoţit şi însoţeşte plenar, sub diferite forme şi manifestări, existenţa individului. Aidoma altor expresii artistice, practica muzicală de la noi, ca şi alte popoare, are o vechime multimilenară. Locul important pe care l-a ocupat şi îl ocupă muzica în viaţa socială a colectivităţilor este marcat de faptul că ea este prezentă în toate manifestările umane. Totalitatea mijloacelor de exprimare muzicală sub forma actului artistic poartă un caracter evolutiv, precizându-se şi perfecţionându-se. Muzica se cântă se ascultă în lumea întreagă şi există tot atâtea feluri de a cânta câţi oameni şi spaţii geografice există. Muzica joacă pretudindeni un rol important în viaţa oamenilor. Muzica s-a născut probabil o dată cu primii oameni.  Muzica poate fi definită ca arta de a combina sunetele între ele, după nişte reguli care s-au schimbat în decursul timpului şi care variază de la o regiune la alta. Există trei categorii de muzică

  • absolută, care defineşte după cum spune Hanslick: succesiune de forme sonore în mişcare;
  • de film, aparţinând de la începutul cinematografului, având rol de acompaniament muzical;
  • de scenă, însoţitoare a anumitor momente aparţinând reprezentaţiilor de teatru.

Muzica  este totodată şi ştiinţă, ea este o disciplină exactă, realistă, exprimată matematic de la Pitagora încoace, academicianul Octav Onicenco o numea „matematica sunetelor”;  Muzica după afirmaţia lui Grosse, „este arta prin excelenţă a ordinii, a măsurii, a proporţiei, a echilibrului şi a simetriei”; „Arta de a combina sunetele înt-un chip plăcut auzului”, J. J. Rousseau; „O revelaţiune mai înaltă decât înţelepciunea şi filosofia”, Beethoven.

Anunțuri

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: