Serghei Lunchevici a fost un violonist și dirijor din Republica, ar fi împlinit 90 ani de la naștere. S-a născut la 29 aprilie 1934 la Chișinău, într-o mahala pitorească a orașului, numită Huțulovca. Tatăl lui era vatman, iar mama controloare în acelaşi tramvai. Serghei şi-a manifestat dragostea pentru muzică din fragedă copilărie, la auzul muzicii vibra întreaga lui fiinţă, la vîrsta de 6 ani le-a declarat părinţilor, că va deveni muzician. Tatăl său, însă, era de părere că aceasta nu este o meserie serioasă şi încerca să-l determine să aleagă o altă meserie, fratele lui mai mare Victor (cu 9 ani mai mare)
era pasionat de matematică. Dacă în oraş venea vreo trupă de lăutari, Serghei trebuia căutat la o margine a Chişinăului şi-l adunau tîrziu de pe drumuri, fapt care-i întrista pe părinţii lui. În anul 1941 familia Lunchevici a fost deportară în Siberia, de unde după război se întoarce cu mama şi fratele, fără dreptul de a locui în apropierea Chişinăului, tatăl lui, însă, a rămas să-şi „ispăşească pedeapsa”. Serghei începe să studieze vioara cu profesorul Vilic. Apoi, în anul 1953, absolveşte Şcoala de Muzică, la G. Gerşfeld. Adesea la şcoală compunea pe ascuns muzică. În anul 1957 S. Lunchevici absolveşte Conservatorul de la Chișinău, vioara − clasa profesorului I. Dailis, iar în anul 1958 Facultatea Dirijat Coral şi Compoziţie, clasa profesorului B. Miliutin.
Începînd cu anul 1955 este violonist în Orchestra de muzică populară a Filarmonicii din Moldova, care a fost apoi redenumită în Fluieraş. În anul 1958, devine conducător artistic şi dirijor al orchestrei, înlocuindu-l la acest post pe D. Fedov. El a fost cel mai tînăr artist distins cu titlul Artist Emerit al Republicii Moldova (la numai 25 de ani). În anul 1967 a debutat în rolul lui Toma Alistar în filmul Lăutarii, regizat de Emil Loteanu. Cele mai
mari pasiuni ale sale erau culegerea folclorului şi interpretarea muzicii populare moldoveneşti. Talentul sau a fost unul plenar, a compus cîntece şi muzică, inclusiv pentru filme, a făcut aranjamente pentru orchestră. Concertele sale erau adevărate sărbători ale sufletului şi pe bună dreptate S. Lunchevici este numit „ultimul lăutar”.
A cucerit inimile multor spectatori din întreaga lume începînd cu Birmania şi pînă în America Latină, din Africa şi pînă în Europa, indiferent dacă interpreta Jalea ţiganului sau vreo piesă clasică. Chiar dacă maestrul nu a avut ocazia să predea în vreo instituţie de învăţămînt, talentul său de dascăl şi pedagog este de necontestat, are mulţi discipoli. Serghei Lunchevici rămîne unul dintre vioriştii şi dirijorii de frunte ai Republicii Moldova din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea. Printre numeroasele sale pasiuni un loc special îl ocupa vînătoarea şi pescuitul. El este autorul Dicţionarului vînătorului şi pescarului, pînă de curînd unica carte de acest fel editată în Republica Moldova.
A plecat în lumea celor drepţi la 15 august 1995 la Chișinău şi a fost înmormîntat la Cimitirul Central Armenesc. În anul 2003 a fost luată decizia ca Filarmonica Naţională a Republicii Moldova să-i poarte numele.
Discografie: Foaie verde ca aluna, De cine dorul se leagă, Mulțumim parti- dului, Of, Zamfiro (00020432); Stelele în iaz se scaldă, Neica de la Călăraşi, Floa- rea, Măi bărbate, bărbățele (00020421- 22); Moldovă, pământ cu flori, Hora moldovenească, Romanță, De-ar fi mijloace, Porumbel cu pene sure, Ia mai cântă-mi, cucule, O, maică bătrână, Sideanka, Pa- loma, Foaie verde trei arginți, Măicuța m-o dat departe, Astă horă-mi place mult, Pe ulița satului (S 30 27003 007); Jalea țiganului (032801, violonist); Romanța din filmul „Lăutarii” (M 30- 36173-6); Fantezie pe temele cântecelor lui D. Gheorghiță, Cântec despre pace, Primăvara vine, Țară dragă, Azi e nuntă-n satul meu, Cântec ciobănesc, Flori de câmp, Şarampoiul (S 30 27061 000); Hora primăverii (D 20716); Sârba lui Fieraru, Cântec de leagăn (V. S. G, 33508-9, violonist); Valentina, Noaptea când răsare luna, Cântec de nuntă, Lung e drumul şi cotit, Struguras de pe colină (V. S. G., D-14337); Hora şi Sârba, Hangu şi Sârba de la Briceni (D-00010820); Cântec de dor, Măzărichea, Sârba de la Lipcani (D-00010825); Sârba de la Tri- bisăuți, Romanța din filmul „Lăutarii” (vioară); Sârba de la Giurgiuleşti, În Moldova m-am născut, Miorița (S 60- 09073-74); Giamparale (M 30-42455-6); Sârba de la Lipcani, Nu ştiu de ce (AZ 39800); Sârba de la Lipcani, Sârba lui Fieraru, Cântec de leagăn (AZ D-14113- 14); Întrecere lăutărească, Legendă haiducească, Suita moldovenească, Ostropăț, Sârba şi Hora, Sârba „Fluieras”, Primeşte-mi, Moldovă, cântecul meu, Jocul bătrânilor, Sârba, Improvizații lău tăreşti (S 30 25151 000); Preludiu şi Ho ră, Doina şi Joc țărănesc, La casa cu trestioară, Sârba, Dimineața în sat, Sârba de la Giurgiuleşti, Romanța din filmul,,Lăutarii”, Lenin ne-a adus lumină, La fântână, la izvor, Frunză verde iarbă dulce, Cântăreții Moldovei, Firicel de floare rară, Giamparale de la Tribisăuți, Hora, Călăreții, Sârba moldovenească, Hora şi Sârba ciobanilor, Ţigăneasca, Doina şi Bătuta de la Giurgiuleşti, Vin diminețile, Cine-n codru se adună, Flori- cică de pe deal, M-au cerut la maica doi, Unde cântă moldovenii, Vă cânt, plugari (S 30 04581 008); Porumbescu, C., Balada; Hora, Jalea țiganului; Ruseasca, Hai noroc, Bulgăreasca, Tropoțica, Cân- tec de dor, Măzărichea, Sârba de la Li- pcani, Hangu şi Sârba de la Briceni (D- 00020423-4).
Filmografie: Lăutarii (1971); Mariana (1967); Vioara lautarului, Telefilm – Chişinău (1975), FC-23.
Compoziție: Poienile roşii, 1966 – compozitor, în colaborare cu I. Burdin.
Titluri şi premii: Artist Emerit al Republicii Moldova – 1965, Artist al Poporului din RSSM – 1966, Laureat al Premiului de Stat al RSSM – 1967, Decorat cu Ordinul Drapelului Roşu al Muncii – 1967, Artist al Poporului din URSS – 1976, Ordinul Republicii Moldova – 1993.
Referințe bibliografice:
- Buzilă, Serafim. Interpreți din Moldova : Lexicon enciclopedic (1460 – 1960). Chișinău : ARC, 1996
- Literatura şi arta Moldovei. Enciclopedie, vol. I. Chişinău, 1985
- https://moldovenii.md/md/people/483
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Serghei_Lunchevici
Selecție de Sergiu Cojocaru, șef Sector
CHIŞINĂUL MUZICAL 