
Vilolonist, profesor și compozitor
(19 martie 1922 – 17 martie 2017)
S-a născut în familia lui Ștefan Neaga, compozitor, pianist și dirijor moldovean.
Neaga Gheorghe – vilolonist, profesor și compozitor (n. 19 martie 1922, București) în familia compozitorului Ștefan Neaga. Studiază la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București (1937-1940) cu Constantin C. Nottara și Sandu Albu (vioară), mai târziu la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova (1942-1948) cu Constantin G. Mostras și Boris E. Kuznețov (vioară) și la Conservatorul „G. Musicescu” din Chișinău (1953-1958) cu Nachmann Leib (compoziție), Leonid Gurov (compoziție, orchestrație), Solomon Löbel (forme muzicale, polifonie), Etlea Oxinoit (pian auxiliar). Se perfecționează la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova (1949-1952) cu Lev M. Șeitlin (vioară). Violonist în orchestra Studioului de operă „K. Stanislavski” din Moscova (1942-1943); profesor de vioară la Școala medie de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1948-1949); solist în Orchestra de estradă din Moscova (1952); vilonist în Orchestra simfonică a Filarmonicii din Chișinău (1952-1955); director artistic al formațiilor de muzică ale Radioteleviziunii din Chișinău (1968-1971); profesor de vioară la Conservatorul „G. Musicescu” din Chișinău din 1959; docent (1988); profesor (1992). Lucrător emerit al Culturii din Republica Moldova (1965); Maestru emerit al artei din RM (1979); Laureat al Premiului de Stat (1969). Membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova (1957). A compus creații de scenă, vocal-simfonice, instrumentale de cameră, corale, de film. A colaborat cu: A. Mirocinik, N. Tatarinov, I. Josanu, Gh. Stahilevici, R. Glier, D. Oistrah, P. Poteza, N. Filipova, E. Ureche, A. Dailis. A înregistrat la Radio Chișinău creații de G. Verdi, E. Grieg, M. Ravel, Șt. Neaga, P. Rivilis, D. Fedov, A. Mulear, Gh. Neaga, S. Orfeev ș.a.
A compus creaţii de scene, vocal-simfonice, simfonice, instrumentale de cameră, corale. A început să compună muzica pentru filmele turnate în Moldova în 1963.




- Opere alese:
Muzică de operă: Barbu Lăutaru, libretto de G. Dimitriu (1972);
Cantate, oratorii: Imn pentru pace (pentru cor bărbătesc și orchestră simfonică), (1967);
Aurora, oratoriu pentru cor și orchestră simfonică (1970);
Simfonii: Prima simfonie (1958);
Poemul „Danco” (1967);
Concert pentru vioară și orhestră (1973);
Piese pentru vioară și pian: Sonata (1957);
Cinci piese (1968);
Cântece, romanțe: Dor, Trei licurici, versuri G. Vieru (1964);
Noi nu îmbătrânim nici odată, versuri V. Roșca (1969);
Muzică pentru film: Așteptați-ne la răsărit (1963).
A republicat asta pe CHIŞINĂUL MUZICAL și a comentat:
100 ani de la naștere a compozitorului moldovean Gheorghe Neaga.
Gheorghe Neaga este unul dintre exponenţii care dovedesc realitatea istorică a şcolii muzicale autohtone şi un compozitor ce demonstrează, prin întreaga sa operă muzicală, posibilitatea creării unor lucrări reprezentative, în baza ataşamentului constant la ideea artei naționale. Figura sa artistică reprezintă un fenomen aparte în arta muzicală națională, or, compozițiile neaghiene semnalează un profil creator reprezentativ, marcat în primul rând de libertatea utilizării limbajului muzical, a tehnicilor componistice variate, precum și de diversificarea mijloacelor de expresie muzicală, utilizate nu ca scop în sine, ci ca o condiție esențială pentru formularea unor concepții artistice originale. Fiecare opus semnat de Gheorge Neaga poate fi perceput în mod individual drept o lucrare cu trăsături distincte, fie că autorul a continuat tradițiile componistice de secole, fie că a comportat tentative de implementare a unor noi tehnici de compoziție. Simfonice, vocal-simfonice, instrumentale sau vocale de cameră, creațiile sale reprezintă o celulă de valoare a patrimoniului cultural național, fapt relatat și demonstrat și în cercetările muzicologiei din Moldova semnate de autori precum A. Abramovici, I. Miliutina, E. Cletinici, Z. Stolear, E. Tkaci, V. Axionov, S. Țîrcunova, T. Berezovicova, P. Rotaru, V. Mircos, O. Vlaicu, N. Kozlova, etc. Fundamentale, exhaustive, științifice sau de popularizare a științei, de generalizare sau de cronologie, investigațiile muzicologice au drept obiecte de studiu fie activitatea de violonist, compozitor și pedagog a lui Gheorghe Neaga, fie una sau mai multe lucrări neaghiene cercetate în mod separat sau alături de alte creații semnate de alți compozitori autohtoni. Iar, într-un fel sau altul, toate laolaltă contribuie la o percepere potrivită a repertoriului neaghian și a autorului acestuia.
ApreciazăApreciază