Simion Lungul – 95 ani de la naștere

Maestru Emerit al Artei din Republica Moldova, Laureat al Premiului de Stat al Moldovei, Membru al Uniunii Compozitorilor. Peste 10 ani este laureat al Premiului de Stat al Moldovei (1984), deține Ordinul Insigna de Onoare (1987), este deținătorul medaliilor Pentru biruința asupra Germaniei (1945) și 100 de ani din ziua nașterii lui V. I. Lenin (1970).

Anii de viață: 16 februarie 1927 – 07 noiembrie 2002, născut în s. Hlinoaia, raionul Slobozia, Republica Moldova

Formație profesională: Școala de muzică din Ismail (regiunea Odesa), 1947-1949; Conservatorul de Stat din Chișinău, clasa compoziție a profesorilor Leonid Gurov și Simion Lobel, 1957

Carieră profesională: Din 1957 este învățător și șeful Secției muzicale-teoretice la Școala-internat Specială de Muzică „E. Coca” din Chișinău.

Creația muzicală este variată ca formă și conținut – a compus diverse lucrări muzicale pentru cor, soliști și orchestră; creații instrumentale de cameră; pentru cor a capella; cu acompaniment de pian; cântece; muzică pentru copii; muzică pentru spectacole, exprimânu-și tehnica componistică prin cantate, oratoroii, suite și variațiuni, cicluri vocale, coruri mixte ș.a. Dar un loc deosebit în componistica lui Simion Lungul îl ocupă muzica corală și cea pentru copii, lucrările fiind apreciate prin prospețimea limbajului muzical, prin actualitatea tematicii și prin legătura cu folclorul muzical moldovenesc, din care sunt menționate cele mai reușite: Tablouri ale ținutului natal – ciclu vocal, versuri de Gr. Vieru, 1969; Iubesc ținutul natal – ciclu vocal, versuri de Gr. Vieru, A. Ciocanu, 1978; Patru coruri, versuri de poeți moldoveni, 1981; 18 cântece, 1959-1978 și Zece cântece, versuri de poeți moldoveni, 1987. Componistica lui Simion Lungul, deopotrivă cu creația altor compozitori din această perioadă – David Gherșveld, Alexei Stârcea, Gheorghe Neaga, Zlata Tcaci, Eugeniu Coca, Alexandr Mulear, Solomon Lobel, Vasile Zagorschi, Leonid Gurov, Ion Makovei, Serafim Buzilă, Eugeniu Doga, Nicolae Chiosa, Iulia Țibulschi, Boris Dubosarcshi, Tudor Chiriac, Constantin Rusnac, Gheorghe Mustea, Ion-Aldea Teodorovici, Petre Teodorovici, se numără printre realizările muzicii basarabene postbelice.

Unele din cele mai remarcabile creații ale compozitorului sunt: cantata „Baștina mea”, oratoriul „Dimitrie Cantemir”, ciclurile vocale „Cântec nistrean” și „Bună dimineața, soare” piesele corale „Toamnă în Moldova” și „A fost război” ș.a.

Fiind învățător la unica școală de muzică pentru copiii talentați din Moldova cu funcția de Șef al Secției muzical-teoretice la Școala- internat Specială de Muzică „Eugen Coca” din Chișinău, a predat discipline muzical-teoretice încă din 1957. Despre calitățile sale ca om de creație, cadru didactic și profesor se expun discipolii pe care i-a învățat. Unul din ei este muzicianul Constantin Rusnac, compozitor, profesor universitar, poet. (text preluat din resursa internet: ttps://www.facebook.com/constantin.rusnac.5/posts/1900572360128024)

În anul 1944 Simion Lungul este mobilizat în rândurile armatei sovietice şi devine marinar al flotei maritime. Dar şi acolo el nu se desparte de cântec, fiind membru activ al corului de marinari, iar mai târziu – conducătorul artistic al acestei formaţii. Anume în acea perioadă compozitorul crează primele sale compoziţii. Influenţate de factura cântecului popular, lucrările emanau şi unele reflecţii muzicale, inspirate de lumea copilăriei, petrecute pe malul Nistrului. Primele încercări în domeniul compoziţiei au determinat definitiv dorinţa autorului de a face muzică.

În curând Simion Lungul devine student la Conservatorul de Stat din Chişinău, unde studiază compoziţia în clasa profesorului Leonid Gurov, iar mai târziu – în cea a docentului Solomon Lobel. În timpul anilor de studii de sub pana compozitorului apare un şir de creaţii ce s-au bucurat de o mare popularitate. Menţionăm, cu această ocazie, piesa pentru pian „Hora”, lucrare şi astăzi de multe ori inclusă în programele de concert.

Simion Lungul, pe parcursul activităţii sale, a exersat diferite genuri şi în fiecare din ele şi-a manifestat din plin capacităţile vizionare, creatoare. Astfel, compozitorul semnează o serie de lucrări pentru orchestra simfonică printre care: „Scherţo” (1957), „Vals” (1965), „Baladă” (1966), iar în genul muzicii de cameră evoluează cu mai multe creaţii scrise pentru diferite instrumente, mai ales pentru pian: „Variaţii” în sol-minor (1958), patru fugi (1956), „Capricio”, conceput în special pentru Concursul zonal al pianiştilor (1969) ş.a. Posedând cu măestrie trombonul S. Lungul compune şi câteva compoziţii şi pentru acest instrument, mai reuşită dintre care fiind „Piesă pentru trombon şi pian” (1953).

Dar, totuşi, compozitorul manifestă o predilecţie deosebită pentru genul muzicii vocale. E de ajuns să ne amintim de minunatele romanţe şi cântece „Plopii”, „Inimă să nu fii rea”, „Fetele din Putineşti”, de prelucrările corale, cantatele „Patria mea”, „Plai natal”, ciclul vocal „Cântările Nistrului”, de oratoriul „Dimitrie Cantemir” ş.a., ca să fim convinşi de acest moment însemnat din biografia de creaţie a lui S. Lungul. Lucrările muzicale de acest gen cuceresc prin simplitate şi duioşie, prin prospeţimea şi fineţea limbajului muzical, îmbogăţit de mireasma melosului popular, trăsături de bază, care prin valenţele lor artistice, complectează muzica profesionistă moldovenească. Intensitatea sentimentelor de dragoste faţă de pământul natal, bogăţia de imagini artistice, măestria conceperii compoziţionale – toate aceste calităţi imprimă creaţiei lui S. Lungul un profund caracter civic, un cald şi sincer lirism.

În ultimii ani compozitorul excelează cu mult succes şi în domeniul muzicii corale. În lucrările corale, fie cântec, fie poem sau creaţie vocal-simfonică de mare amploare, autorul revine la temele sale preferate: dragostea de pământul strămoșesc, de natura înconjurătoare, de om… Poate şi deaceea creaţiile cu asemenea tematică se impun prin caracterul lor liric printr-o complexă gamă sonoră.

Ciclul vocal „Cântările Nistrului”, aş spune, este una din cele mai reprezentative lucrări ale compozitorului. Apariţia lui a fost precedată de insistentele căutări ale autorului în domeniul genului muzicii vocale. În vara anului 1970, compozitorul, aflându-se în satul Olăneşti, raionul Suvorov a rămas mişcat de frumuseţea peisajului local. Oglinda şerpuitoare a bătrânului Nistru, aspectele naturii înconjurătoare i-au născut neaşteptate imagini muzicale. Fiind obsedat de ele, compozitorul a început lucru la acest ciclu vocal. Având ca text versurile poeţilor Liviu Deleanu, Grigore Vieru, Ion Podoleanu şi Valentin Roşca, cele şapte părţi sânt unite între ele şi formează un ciclu vocal unitar de o pronunţată factură lirico-filozofică. Compozitorul a urmărit să redee în acest ciclu atmosfera versurilor, creând o linie vocală interesantă, poate mai puţin accesibilă, însă destul de variată şi expresivă, pătrunsă de o continuă evoluţie polifonic-armonică. Partiţia pianului este realizată prin bogate mijloace de expresie şi depăşeşte cadrul unui simplu acompaniament, jucând rolul unei noi linii, ce contribuie la relevarea imaginilor fiecărui cântec. Bogăţia şi varietatea acompaniamentului pianistic au sugerat ideea transpunerii întregului ciclu în versiune orchestrală.

Concepute pentru voce de femeie, „Cântările Nistrului” au fost interpretate în primă audiţie de voce bărbătească, fapt ce n-a contribuit la dezvăluirea deplină a valorii artistice a acestui ciclu. Parţial, ciclu a fost interpretat şi de către celebra cântăreaţă Maria Bieşu. Recent lucrarea a răsunat în întregime în interpretarea laureatei concursurilor internaţionale, sopranei Alisa Gemogorţean.

Bogata experienţă a compozitorului a condiţionat apariţia uneia din cele mai valoroase şi mai interesante creaţii – oratoriul „Dimitrie Cantemir” pentru declamator, solişti, cor şi orchestră simfonică, consacrat aniversării a 300 de ani de la naşterea marelui cărturar şi scriitor moldovean – Dimitrie Cantemir.

Autorul a reuşit să contureze un tablou monumental-istoric de mare amploare, manifestându-şi pe deplin măestria sa artistică atât în ceea ce priveşte invenţia melodică, cât şi scriitura corală, orchestrală. S. Lungul foloseşte o bogată gamă de procedee artistice, prin mijlocirea lor redând complexe sentimente şi imagini. Oratoriul a fost interpretat cu mult succes de către Capela corală „Doina” şi orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat din RSSM, dirijată de artistul poporului din URSS Timofei Gurtovoi.

Activitatea sa componistică S. Lungul o îmbină cu cea pedagogică. Dumnealui susţine disciplinele teoretice la Şcoala muzicală „Eugen Coca” din capitală. Pentru meritele mari în dezvoltarea artei muzicale moldoveneşti compozitorului S. Lungul i s-a decernat titlu de „Maestru emerit al artelor din RSSM”.

Pentru viitor compozitorul S. Lungul are noi proiecte, care, credem vor fi materializate în lucrări muzicale ce vor bucura publiucul.

Constantin Rusnac, muzicolog. Revista Nistru. – 1975. – Nr 11. – P. 143-145.

Bibliografie selectivă:

Compozitori şi muzicologi din Moldova : lexicon biobibliografic = Kompozitory i muznykovedy Moldovy : Bibliogrofičeskij spravočnik / aut.-alcăt. Gleb Ceaicovschi-Mereşanu . – Chişinău : Universitas, 1992 . – 264 p

Derkaci, T. Semen Lungul . – Chişinău : Literatura artistică, 1977 . – 70 s

Literatura şi arta Moldovei. Vol. 1 : Abečedar – Marinist . – Chişinău : Red. Principală a Encilopediei Sovietice Moldoveneşti, 1985 . – P. 425

Țurcanu, Ion. Istoria românilor : (cu o privire mai largă asupra culturii) / Ion Ţurcanu . – Brăila : Istros, Muzeul Brăilei, 2007 . – P. 654.

Listă bibliografică:

Simion Lungul – 95 ani de la naștere

După valoarea și semnificația creației muzicale pe care a lăsat-o, Simion Lungul se califică drept unul din cei mai talentați compozitori din perioada sovietică a RSSM. În colecția Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi” se regăsesc unele din cele mai importante lucrări ale sale. Vă propunem să faceți cunoștință.

Partituri muzicale.

1. Lungul, Simion. Dimitrie Cantemir : [oratoriu pentru solişti, cor şi pian] / S. Lungul ; libret : G. Dimitriu. – Chișinău : Lit. artistică, 1983 . – 60 p.
2. Lungul, Simion. Poeme corale : [cantate; oratorii; cîntece corale, cor mixt] / Simion Lungu . – Chișinău : Lit. artistică, 1985 . – 64 p.
3. Șapiro, Solomon. Un cîntec nou… : [culegere de cîntece : pentru voce şi pian] / S. Şapiro ; alcăt. :  S. Lungul . – Chişinău : Cartea Moldovenească, 1970 . – 56 p.
4. Lungul, Simion. Cîntecele Nistrului : [pentru voce şi pian, voce şi clarinet] = = Pesni Dnestra : [proizvedeniâ dlâ golosa i klarneta, golosa i fp.] / Simion Lungu . –  Chişinău : Lit. artistică, 1987 . –  96 p.
5. Lungul, Simion. Moldova mea : [pentru cor mixt şi pian] / S. Lungul ; vers. : L. Deleanu . – Chişinău : Cartea Moldovenească, 1970 . – 16 p.
6. Lungul, Simion. Coruri : [pentru cor şi pian şi cor a cappella] / Simion Lungul ; pref. : Z. Stolear . –  Chişinău : Lit. artistică, 1977 . –  96 p. : portr.
7. Lungul, Simion. Tablouri din copilărie : [miniaturi pentru vioară şi pian] / Simion Lungu . –  Chişinău : Hiperion, 1991 . –  78 p.
8. Lungul, Simion. Risunki Bidstrupa : dlâ skripki i fp. / S. Lungul . –  Moskva : Sov. kompozitor, 1991 . –  44 s. + 12 s. part. Skripki
9. Lungul, Simion. Fortepiannye proizvedeniâ [piese pentru studiu : pian solo] / S. Lungul . –  Moskva : Sov. kompozitor, 1988 . –  24 s.
10. Lungul, Simion. Moâ Rodina : [kantata dlâ det. hora i simfon. orkestra : partitura]= = My Fatherland : Cantata for Children’s Chorus and Symphony Orkestra : Score / S. Lungul ; sl. : G. Vieru i V. Roşca ; rus. tekst V. Semernina . –  Moskva : Sov. kompozitor, 1979 . –  54 s.
11. Lungul, Simion. Cîntările Nistrului : [ciclu pentru voce şi pian] / S. Lungul . –  Chişinău : Cartea mold., 1973 . –  36 s.
12. Lungul, Simion. Variaţii pentru pian / S. Lungul . –  Chişinău : Cartea mold., 1967 . –  12 s.
13. Lungul, Simion. Картинки моей Родины  : [ciclu de cântece pentru copii : voce şi pian/baian] / С. Лунгул . –  Moskva : Sov. kompozitor, 1975 . –  24 s.

Selecția materialului și elaborarea listei bibliografice de Anasatasia Moldovanu