Dumitru Blajinu – dirijor, violinist, compozitor

În galeria personalităţilor culturii muzicale din Republica Moldova, Dumitru Blajinu ocupă un loc de cinste. Muzician multilateral, înzestrat cu un talent nativ pronunţat, Dumitru Blajinu s-a manifestat pe parcursul a mai multor decenii în diverse ipostaze, dintre care principalele ar fi: violonist, dirijor, aranjator, compozitor, folclorist.

Dumitru BLAJINU, n. 11.11.1934 com. Pererita, Rl. Briceni în familia cunoscutului trompetist Nicolae Blajinu- d. 06.07.2015, Chişinău. Urmează cursurile externe ale Universităţii populare a Casei centrale de creaţie populară „N. K. Krupskaia” din Moscova (1956-1957), unde studiază teoria muzicii şi armonia. Instrumentist, apoi dirijor al orchestrei Teatrului muzical-dramatic din Bălţi (1957-1959); acordeonist la Casa de cultură din Lipcani (1960-1961); maestru de concert în Ansamblul de dansuri populare „Joc” (1961-1964) şi acordeonist şi naist în Ansamblul de tineret (1962-1965) din Chişinău; fondator şi prim-dirijor al orchestrei de muzică populară „Folclor” a Radioteleviziunii din Chişinău (1967-1985); colaborator al Centrului ştiinţific-metodic de creatie populară şi activitate culturală (1985-1994).

Dirijor-violonist, compozitor-folclorist, Artist emerit din Republica Moidova (1982); laureat al Festivalului internaţional al tineretului şi studenţilor (Moscova, 1967); Cavaler al ”Ordinului Republicii” (1984). Membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova. A editat culegerile de cântece „Zii, lăută” (cîntece şi piese instrumentale în partituri pentru taraf) 1973, „La vatra jocului” (cîntece şi piese instrumentale în partituri pentru orchestre de muzică populară) 1982, „Ce mi-i drag mie pe lume” (culegere de cîntece şi piese instrumentale din repertoriul formaţiei de muzică populară „Folclor”) 1984, „Satule, vatră frumoasă” (partituri alese pentru orchestră de muzică populară), 1987, „Primul ghiocel” (culegere de cîntece pentru preşcolari şi elevii claselor primare), 1993, „Cântă inima şi dorul” (folclor muzical selectat din Concursurile Rapsozii Moldovei, ediţia a II-a 1986 şi ediţia a III-a din întreaga Moldovă istorică), 2000, „Antologie de folclor muzical, 1107” (melodii şi cîntece din Moldova Istorică a lui Ştefan cel mare şi Sfânt), 2002, „Rapsodul Filip Todiraşcu”, 2002, „Alină, dorule, alină”, 2008, „Rapsodul poporului moldav: Nicolae Sulac” (în curs de apariţie).

Pe parcursul celor 17 ani de muncă creatoare a imprimat cu colectivul său peste 1800 creaţii care se păstrează în Fondul de Aur a TVM. A înregistrat la radio, ca violonist şi prim-dirijor al orchestrei „Folclor”, cca 40 de piese instrumentale în diverse forme şi peste 300 de creaţii de autor. A educat în laboratorul orchestrei „Folclor” o pleiadă de compozitori aranjori, solişti vocalişti şi instrumentişti, ertişti emeriţi şi artişti ai poporului din Republica Moldova. În calitate de violonist a imprimat 37 de creaţii, iar în calitate de autor a realizat creaţii; cîntece, balade, piese instrumentale, suite, rapsodii etc. A realizat două CD-uri:

I. La izvorul folclorului, solo vioară, cu Orchestra „Folclor”, realizat în anul 2000;

II. De-ar fi dorul ca pădurea, solo vioară, cu Orchestra „Lăutarii”, realizat în anul 2004.