Opera din Basarabia în secolul XX

O carte despre istoria Teatrului liric basarabean de autoarea Luminița Guțanu, o anchetă de cercetare care își propune să clarifice, cât mai adecvat, o sferă importantă și destul de complexă a artelor muzicale din Basarabia – opera.

Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Universității Naționale de Muzică din București (2007), autor Luminiţa Guțanu, doctor, lector universitar, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, specializarea Muzică, din Bucureşti.

Volumul se deschide cu un solid Argument semnat de Luminița Guțanu din care desprindem următoarele: „Această lucrare de cercetare are ca scop elucidarea cât mai adecvată a unei ramuri importante a artei muzicale basarabene și, totodată, destul de complexe – opera. Despre creația de operă din Basarabia, continuă gândul autoarea Luminița Guțanu, la momentul în care ne propusesem să cercetăm acest aspect, nu exista nici o lucrare, singura sursă informativă constituind-o cronicile de spectacole prezente în periodicele și revistele vremii sau trecute în revistă în diverse monografii.

Partiturile, la rândul lor, se găseau doar sub formă de manuscrise, ceea ce constituie un impediment major în ceea ce privește accesarea lor atât de către interpreți, cât și de muzicologi.

Iată de ce am considerat necesară abordarea acestui subiect, care trebuia să umple un gol în muzicologia basarabeană prin înfăptuirea unei lucrări de sinteză”, conchide autoarea Luminița Guțanu.

Evenimentul s-a și produs, or apariția acestei lucrări, într-adevăr a umplut acel gol, autoarea fiind cea mai în drept să-și imprime numele pe copertă.  Și iată de ce: dna dr. Luminiţa Guţanu are ca fundament muzical o excepţională pregătire: în anul 2003 a obținut înaltul titlu de Doctor în Muzică cu lucrarea „Opera din Basarabia în secolul XX”, în cadrul Universității Naționale de Muzică din București, România. A urmat studiile de Masterat, specialitatea Dirijat cor academic în cadrul Universității de Arte din Chișinău, după absolvirea Institutului de Arte din Chișinău (actualmente – Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău), Specializarea Dirijat cor academic. Între 1995 și 1997, Luminiţa Guţanu a beneficiat de două burse importante: Bursa de Merit a Fundaţiei „Maria Bieșu” și Bursa de Merit „George Enescu”. Prima femeie-dirijor la pupitrul Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhei Romane. Actualmente este conferentiar universitar, doctor la Universitatea „Spiru Haret” din București, Dirijor principal al Corului de Copii și Tineret „Symbol”, Dirijor adjunct al Corului Patriarhiei Române „Nicolae Lungu”, Dirijor și fondator al grupului coral „Lyris”(fost „Ad Libitum” ). Și aici vom mai aminti, dar nu fără mândrie, că dna Luminița Guțanu este originară din Chișinău.

Este structurată cartea în 6 capitole după cum urmează:

Capitolul I – „Privire generală asupra Teatrului Liric Basarabean”.

Din capitolul întâi, care ar putea fi numit convențional și „Începuturile” vom reține prezența unor remarcabili soliști care au pus temelia teatrului liric basarabean: Elena Ivoni, soprana dramatică (de origine greacă, din părinți stabiliți în Basarabia), solistă la „Opera Basarabeană” din Chișinău (1919-1921), Grigore Melnic, bas, solist al „Operei Basarabene” din Chișinău (1918-1921), soprana și profesoara Lidia Lipkovskaia, mezzosprana Eugenia Lucezarskaia (1920-1921), soprana Anastasia Dicescu, baritonul Jean Athanasiu. Șirul ar putea fi continuat. Dar las pe seama cititorului să-l descopere.

Odată cu înființarea Teatrului de Operă și Balet în toamna anului 1956 începe o nouă etapă în evoluția fenomenului operistic în Basarabia.

Apar nume noi pe firmament precum: Tamara Alioșina, Valentina Savițcaia, Nicolae Bașcatov, Boris Raisov, Mihail Muntean, Ioan Paulencu, Ludmila Aga.

Un eveniment notabil are loc la 24 aprilie 1962, când debutează pe scena Teatrului de Operă și Balet din Chișinău soprana Maria Bieșu, în rolul Floria Tosca, din opera „Tosca” de G. Puccini, cea care a contribuit la dezvoltarea Teatrului, ducându-i faima prin întreaga lume, tot ea inaugurând faimosul festival „Invită Maria Bieșu”.

Autoarea Luminița Guțanu trece în revistă cele zece ediții ale Festivalului sus-numit.

Capitolul II – „Tendințe și orientări estetice în muzica de operă basarabeană”. În acest capitol este conturat factorul primordial ce a contribuit la crearea și dezvoltarea creației lirice basarabene – teatrul liric, teatru ce a avut o evoluție sinuoasă și frământată, marcată de evenimentele istorice ale secolului.

Cum a fost? Răspunsul îl aflați răsfoind paginile acestui valoros studiu.

Titlurile următoarelor patru capitole vorbesc de la sine despre temele abordate.

Capitolul III – Opera „Grozovan” de David Gherșfeld.

Prima tentativă de creare a unei opere basarabene din cea de a doua jumătate a secolului al XX-lea. Premiera a avut loc pe data de 8 iunie 1956. Spectacolul s-a bucurat de un real succes. La acest succes au contribuit soliștii: Tamara Alioșina în rolul Roxandei, Valentina Savițcaia în rolul Floricăi.

Capitolul IV – Opera „Lupul mincinos” de Zlata Tcaci.

Prima operă-basm destinată ascultătorului mic și prezentată pe scena profesională.

Capitolul V – Opera „Alexandru Lăpușneanu” de Gheorghe Mustea.

Unica operă autohtonă care s-a menținut în repertoriul teatrului liric basarabean până în prezent. Rolul domnitorului Alexandru Lăpușneanu a fost conceput special pentru timbrul vocii somptuoase a basului cantabil și profund a lui Ioan Paulencu.

Capitolul VI – Opera „Decebal” de Teodor Zgureanu.

Ultimul cuvânt al teatrului liric basarabean spus la final de secol.

Aici trebuie să facem următoarea remarcă – rolul regelui Decebal a fost scris în mod special pentru vocea basului Ioan Paulencu.

Fiecare din aceste opere beneficiază de o prezentare generală a celor trei componente – vocal, coral și orchestral, precum și de analize detaliate a fragmentelor reprezentative, acestea fiind zonele de impresie cele mai relevante, care generează o impresie emotivă mai puternică, chiar memorabilă, ce relevă cu precădere stilul fiecărui compozitor.

„Suntem siguri că mai sunt lucruri de descoperit, dar noi am trasat o traiectorie – este un început care, sperăm, să poată călăuzi primii pași ai celor ce doresc să pătrundă în lumea genului liric din Basarabia”, menționează autoarea cărții.

„Opera din Basarabia în secolul XX” reprezintă sinteza unei investigații temeinice și aprofundate asupra temei abordate cu valențe istoriografice, stilistice, estetice, sociologice și educative deopotrivă. În același timp, conținutul lucrării excelează și prin calitatea sa de inedit oferind prima monografie sistematică și coerentă despre creația și interpretarea operei românești basarabene contemporană.

Documentația bogată, inclusiv conținutul istoric al anexelor, stilul plăcut și transfigurat de dragostea sinceră a autoarei față de tematica abordată aduc un plus de valoare științifică și artistică cercetărilor depuse în lucrare, care reprezintă, fără doar și poate, o contribuție importantă la dezvoltarea muzicologiei contemporane românești în ansamblul ei”.

Ștefan Anghi, muzicolog, profesor universitar, doctor

 Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca

Un POST-SCRIPTUM absolut necesar…

P.S. Cartea pe care o prezentăm acum se vrea pe masa fiecărui student, profesor, specialist în domeniul liricului. Deocamdată, ea poate fi regăsită doar în colecția Bibiotecii Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Și pe această cale ținem să le mulțumim colegelor noastre de la Bibliotecă, și în special dnei Elena Țâra, director-adjunct, pentru mărinimosul gest de a ne fi pus la dspoziție (cu împrumut) un exemplar de carte, din care am depistat o serie de materiale absolut necesare pentu elaborarea Biobibliografiei aniversare „Ioan Paulencu”, care, iată, și-a luat drumul spre editură.

Anticipând evenimentul, lansăm o primă invitație la premiera cărții penru distinsele bibliotecare, dar și pentru autoarea cărții Luminița Guțanu, dacă aceasta, firește, este cu putință.

La capătul acestor rânduri fugare, venim cu o constatare: „Opera din Basarabia în secolul XX” este o carte utilă, indispensabilă, o carte care nu poate lipsi din colecţia Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi”, prin urmare, dezideratul cel dintâi este – achiziționarea, cât mai rapidă, a acestui prețios volum.      

Consemnare: Tamara COTOMAN