MARIA DRĂGAN, cântăreaţă de muzică populară

(23 iulie 1947 – 6 octombrie 1986)

Vocea-i voce… Aşa mi-a dat-o maică-mea şi nimeni nu mi-o poate fura

Cântăreaţă de muzică populară. Născută 23 iulie 1947, Bălăureşti, Nisporeni – m. 6 octombrie 1986, Bălăureşti. Înmormântată în satul natal. Studii: şcoala medie de muzică Ştefan Neaga din Chişinău (1964-1965). Solistă a Orchestrei de Muzică Populară Mugurel (1966-1970); solistă a Ansamblului de estradă al Filarmonicii din Chişinău (1970-1974); artistă vocalistă în formaţia Bucuria cu Ion Suruceanu, apoi la restaurantul Beciul Vechi şi la Palatul Sindicatelor din Chişinău (1974-1975); solistă a Orchestrei de Muzică Populară Lăutarii (1975-1976). A înregistrat la Radio Chişinău melodii populare : Vai, sărmana turturică, Lume, soro lume, Toarce, lele, toarce, Doina, Foaie verde bob năut, Cioca boca la fereastră, Hop, lele, hop, De-ar fi după mine, bade, Leliţă Ioană, Inimă de-amărăciune, Vino bade, Nevăstuica omului, Mioriţa, Ciocârlia, Cine nu-i de veselie, Mă usuc ca frunza-n vânt ş.a.

Filmografie:

Tablouri muzicale „Telefilm-Chişinău”(1970), FC-8; Călătorie la Nehvoraisk, “Moldova-film”(1971).

În anul 1988 este realizat filmul documentar Vai, sărmana turturică..” (scenariul Iurie Bălan, regia Vlad Druc) consacrat Mariei Drăgan.

În 2001, 20-22 iulie, în satul Bălăureşti, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Centrul Naţional de Creaţie Populară, Direcţia Judeţeană de Cultură Ungheni – organizează la vatra regretatei interprete – Festivalul-Concurs Naţional al cântecului folcloric „Vai sărmana turturică” în memoria cântăreţei Maria Drăgan, Ediţia I, II(2003), III(2005), IV(2007), V(2010), VI(2013), VII(2014), VIII(2017).

Numele Mariei Drăgan îl poartă o filială a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” şi unele străzi din Chişinău, Nisporeni şi Călăraşi.

D e s t ă i n u i r i

… Primele cântece au fost cele cântate seara cu flăcăii şi fetele în satul meu Bălăureşti de prin părţile Nisporenilor. Mama ştia tare multe cântece şi-mi spunea că aşa sunt toţi pe la noi – tobă de snoave, de poveşti şi cântece păstrate din moşi-strămoşi…

Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică. – Chişinău, 1999. – P. 54.

° °

Am cântat cu tot neamul nostru… tempt^�RRjڐ

Am cutreierat ţara în lung şi-n lat, am văzut oameni aplaudând sau plângând de o bucurie pe care numai cântecul adevărat o poate explica. Când interpretam „Lume, lume…”, să fi fost prezente milioane de spectatori, nu se auzea nici musca.

Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică. – Chişinău, 1999. – P. 22.

° °

Trist trebuie să-ţi fie prin străini, nu acasă. Printre străini omul e însingurat, chiar dacă râde, chiar dacă-i aplaudat. Literatura şi arta. – 1988. – 9 octombrie. – P. 6.

Viaţa e asemeni unui traseu de maraton. Uneori se întâmplă ca acel din urma ta să-ţi pună piedică, să păşească peste tine şi, ajuns triumfător la finiş, să te arate celorlalţi cu degetul. Mulţi au să râdă, văzându-te prăfuit şi şchiopătând. Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică. – Chişinău, 1999. – P. 23.

Cine a minţit că m-am înstrăinat de cântec? Cântecul nu se termină niciodată. Niciodată n-am să le pot cânta pe toate câte le am aici. Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică. – Chişinău, 1999. – P. 25.

A p r e c i e r i

Avea o voce ca lacrima, specifică unui spaţiu pur românesc… Nicolae Sulac Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică. – Chişinău, 1999. – P. P. 32.

Fragedă şi pură, ea a sărit în apele cântecului cu toată irepetabila ei frumuseţe folclorică adusă la Chişinău de pe malurile Prutului. Unica ei slăbiciune era cântecul. Şi cântecul umbla ca nebunul după dânsa. Închipuiţi-vă un om care poate să respire numai cântând. Vasile Marin. Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică. – Chişinău, 1999. – P. 55.

Maria Drăgan simţea fără greş consistenţa de sens a cântecului popular. Ea transforma fiecare melodie într-un monolog, spectaculos, egal cu un spectacol întegral după originaliatatea sa, după forţa dramatică, cea de compătimire şi de priviziune. Tudor Apostol. Chişinău, Gazetă de seară. – 1988. – 27 august. – P. 3.

Nu-mi amintesc vreun meloman de pe timpul primului „Mugurel” care să nu fi fost cutremurat de dramaticul cântec Vai, sărmana turturică, înveşnicit cu superba-i voce care va continua să palpite de-a pururi prin coloritul său, irepetabil. Serafim Belicov Moldova Suverană. – 1997. – 23 iulie. – P. 1.

° °

Maria Drăgan avea ceva sfânt în glasul ei, ceva de diamant, o prospeţime ca roua pe iarba de la poalele codrului. Nemaipomenită voce. Folosea un dialect surprinzător de firesc, atrăgător şi cult. A apărut şi a dispărut asemeni unei comete, asemeni unui vis. Iacob Burghiu. Literatura şi arta. – 1986. – 30 octombrie. – P. 7.

Privighetoarea plaiului natal. Manifsta o exigenţă deosebită în selectarea repertoriului. Avea o modulaţie deosebită a vocii, un fel original de a turna în tipare sonore cântecul popular. La sigur, nimeni nu mai avea o voce ca a ei. Nu pot uita doina ei clasică „De s-ar afla cineva să-mi citească inima…”. Am văzut în canavaua acestei doine o suferinţă mare, o durere ascunsă. Ea trăia ceea ce cânta şi cânta ceea ce trăia. Maria Drăgan a fost o dramă cântată. Tudor Colac. Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică. – Chişinău, 1999. – P. 49-50.

Doinele cântate de Maria Drăgan se contopeau cu valurile limpezi ale Prutului, străbătând văile şi dealurile de la Bălăureşti; ele cutremurau fiinţa unui neam. Ion Mârza. Literatura şi arta. – 1995. – 2 noiembrie. – P. 7.

Ştiam că doar dincolo de Prut există cântăreţe ca ea – Ioana Radu, Maria Tănase. Ascultându-i vocea, părul ţi se ridica măciucă în cap, sala înlemnea. Noi, muzicanţii, ne cutremuram pe scenă când ea începea „De la moară pân’ la gară…”. Pierdeam controlul asupra instrumentelor muzicale şi stăteam cu gura căscată, ascultând acea voce inexplicabil de profundă. Deseori se întâmpla că înmărmuream şi n-o mai acompaniam, cânta de una singură. Avea o sumedenie de cântece. Maria ştia ce trebuie să cânte. Ea era cântec şi cântecul era ea. Nicolae Botgros. Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică. – Chişinău, 1999. – P. 43-45.

… Maria Drăgan era una din marile noastre speranţe. I se prezicea un viitor strălucit. Avea voce cu diapazon larg, tembru plin, colorit frumos. Iar pe lângă toate acestea – o formidabilă ţinută scenică. Dumitru Blajinu. Literatura şi arta. – 1986. – 30 octombrie. – P. 7.

… Când apărea pe scenă era o regină. Era o regină a melosului popular şi nu întâmplător nişte oaspeţi din România, prezenţi la un concert cu Maria Drăgan ziceau „Uite cine putea să se compare cu Maria Tănase”. Vasile Goia. Literatura şi arta. – 1988. – 13 octombrie. – P. 7.

Maria Drăgan rămâne a fi expresia cântecului popular. Dotată cu toate calităţile naturale ale artistului, ea întruchipa firea basarabencei. Şi-a descoperit vocea singură. Muzicală până la superlativ, Maria poseda virtuţi artistice înnăscute. Dispunea de ureche muzicală absolută, care i-a permis să înveţe cântece într-un timp record. Şi mai avea ea o pasiune: inteligenţa scenică, la care se adăugau vitalitatea melodiei şi muzicalitatea interioară. Şi mai avea Maria atâta delicateţe în ţinută, în mişcare; afişa o voce fără efort şi stăpânea o tandreţe nemăsurată, care minuna. Ana Manole. Literatura şi arta. – 1996. – 1 august. – P. 6.

Aşi spune, fără teamă de-a exagera, că Maria Drăgan este sau a fost Edit Piaf a Moldovei. În scurta-i şi tulburătoarea-i biografie de interpretă, ne-a minunat pe toţi cu talentul ei viguros, cu bunătatea-i sufletească ieşită din comun. Ştia vreo 500 de cântece. Valeriu Negruzzi. Literatura şi arta. – 1986. – 30 octombrie. – P. 7.

Această condiţie a existenţei umane este uneori plină de lumină, de sens, bucurii şi împliniri depline ale unui vis, ale unui ideal, alteori însă e marcată de povara suferinţei şi nefericirii. Contrastul dintre aceste două prezenţe ce conţin însăşi balanţa vieţii mă duce cu gândul la un nume marcat de un zguduitor tragism, purtătoarea căreia a fost Maria Drăgan. Mihu Făguraş. Dialog. – 1997. – 27 noiembrie.

Maria Drăgan a fost un diamant cumpărat, târguit şi pierdut, iar noi suntem fericiţi că o regăsim în amintirile noastre… Gheorghe Budeanu. Unde e Maria cea Drăgan?! Vai, sărmana turturică dintr-un timp sărman! Grigore Vieru

Maria Drăgan

Mii de ciocârlii chemate de eternitate

Melodii presoară din Cer pe câmpii.

Argintind amurgul cu raze din stele, dau glas turturele.

-„Au” – auzi în zori măiestrite triluri de privighetori.

Ruga lor şi cântul îmblânzesc Pământul,

Răvăşind sufletul omului

In numele Domnului – voci alese,

Insemnate de divinitate…

Ancestrale vechi simţiri din secole tot mai cărunte

Au semănat în sânul fiecărui neam

cu-nţelepciune

şi virtute

Doar germeni lui prielnici, vrednici să trezească bucurii,

Dar să-aline şi durerea – lacrima din ochiul ciutei.

Răsărit de soare în inimi blagorodnice aprind,

Răscolitoare-amprente încropind prin cântec, bocet, doină, joc, colind…

Aşa, cu voci edenice tot neamul Terei miruita Domnul

Atât de mult dorite, cum pruncu-aşteaptă somnul.

Glasul lor tulburător ne-njugă, şi-apoi durut se stinge,

Grăbindu-se încolo unde nimeni nu plânge…

Astfel şi-o turturică, sărmană pe ist plai, cu vocea-i divă scurt timp ne-a încântat,

Aşteptându-ne căldura, ape-a tulburat, a zburat ca o nebună până a picat.

Ne-a lăsat doar cântul – fir de busuioc

Norocindu-şi neamul, Ea – făr’ de n o r o c.

Dragă doamne, lumea, lumea noastră mică

Mai aşteaptă-un cânt de turturică.

Constantin Rusnac

În acrostihul său Constantin Rusnac a dezvăluit o linie de subiect, linie despre care noi vorbim atât de rar, despre care ne ruşinăm să spunem pe şleau că apreciem omul doar după moartea lui, pe când viaţa Mariei Drăgan reprezintă cel mai elocvent exemplu de neapreciere, de nepreţuire, de nerecunoaştere a valorii.

Acrostihul ne mărturiseşte că o îngemănare tragică a destinului interpretei şi a aspiraţiilor ei artistice este poate unicul monument veritabil lăsat în urmă. Iurie Colesnic

Un studiu de Tamara COTOMAN

Revistă bibliografică:

Maria Drăgan cântăreață de muzică populară

(23 iulie 1947 – 6 octombrie 1986)

Budeanu, Gheorghe. Maria : Vai, sărmana turturică… / Gheorghe Budeanu. – Chișinău : Serebia, 2017. – 160 p. : fotogr. – Ed. a 2-a, revăz. și completată. – ISBN 978-9975-936-92-7.

Prezenta cartea este o nouă variantă a primei cărţi Vai, sărmana turturică, apărută în 1999, completată şi reeditată de publicistul Gheorghe Budeanu, care avea să mărturisească următoarele: „În după amiaza zilei mă telefonează Vasile Șoimaru. Îmi amintește că degrabă se vor împlini 70 de ani de la nașterea Mariei Drăgan și-mi zice că ar vrea să discutăm o propunere. Ne-am întâlnit seara și am aflat că Ion Stratulat, fost ministru al transporturilor, vrea să susțină reeditarea cărții mele Vai, sărmana turturică apărută în 1999 în memoria tragicei interprete. Ion Stratulat a cunoscut-o pe Maria pe când el dansa alături de Gheorghe Ghimpu în formația „Alunelul”, numită apoi „Hora”, unde a dansat și Vasile Șoimaru. Accept propunerea, dar insist ca noua ediție să cuprindă și alte mărturisiri, inclusiv interviul lui Traianus cu Valentina Cojocaru, interpreta cu suspiciuni că este învinuită de atitudini necolegiale față de Maria Drăgan”.

În ediția de față au fost incluse mai multe noutăţi, dezvăluiri, un interviu, dar şi mai multe secvenţe adunate de Ion Duminică, doctor în politologie. Urmăriți ascensiunea scenică şi destinul tragic al cântăreţei de muzică populară, Maria Drăgan, despre care Vasile Șoimaru avea să spună : „Vocea Mariei Drăgan ne bucură şi astăzi, este cea mai frumoasă voce din câte am auzit până acum. Am avut o comoară, o perlă a folclorului românesc şi am pierdut enorm de mult odată cu plecarea ei dintre noi”. Iar autorul cărții, scriitorul Gheorghe Budeanu ne îndeamnă „să protejăm talentele atunci când sunt încă în viaţă”.

Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică… : Amintiri mărturisite despre Maria Drăgan / Gheorghe Budeanu. – Chișinău : Atelier, 1999. – 112 p. – ISBN 9975-9574-1-2.

Cartea cuprinde amintiri despre interpreta de muzică populară Maria Drăgan, venite din partea colegilor de scenă, folcloriști, artiști emeriți cum ar fi: Nicolae Sulac, Zinaida Julea, Nicolae Botgros, Tudor Colac. Sunt incluse versurile mai multor cântece ale Mariei Drăgan, dar și fotografii de familie. Maria Drăgan a trăit viaţa aidoma păsării din vestitul cântec al ei: Vai, sărmana turturică,/ Zboară, zboară, până pică, /Unde vede-o apă bună, Ea zboară ca o nebună. /Unde vede apă rea,/ Ea o tulbură şi-o bea.

Duminică, Ion. Maria Drăgan : Cântăreață de muzică populară (1947-1986) / Ion Duminică. – Chișinău : CEP USM, 2007. – 160 p. : il. – ISBN 978-9975-70-085-6.

O carte utilă şi necesară, o carte ce ne îndeamnă să preţuim, să rememorăm şi să ne închinăm în faţa unui talent căruia nu i-a fost dat să-şi afle împlinirea. Destinul tragic al Mariei Drăgan a răpit-o prematur din viaţă, fără ca ea să ajungă a-şi vedea realizate năzuinţele tainice ale sufletului său. Acest mesaj răzbate insistent dintre filele cărţii. Autorul ei, Ion Dumincă, încearcă să facă lumină asupra unor aspecte neelucidate, să reconstituie nişte evenimente pe alocuri durute şi care tot mai pronunţat ne duc spre gândul că Maria Drăgan a fost înconjurată de invidie, indiferenţă şi ignoranţă. Poate de aceea astăzi, vocea ei aproape că nu se mai aude, cu atât mai mult că nu există nicio casetă cu înregistrările sale.

Cartea menţionată include o serie de interviuri ale marilor personalităţi ale muzicii populare: Vasile Marin, Maria Sarabaş, Valentina Cojocaru ş.a., cei care au cunoscut-o şi au activat alături de Maria Drăgan. De asemenea, găsim aici două interviuri şi un reportaj ale interpretei în care descoperim mărturisiri ale unor realităţi şocante. Chiar dacă cartea a apărut într-un tiraj destul de mic, doar 50 de exemplare, cred că toţi cei împătimiţi cu adevărat de vocea nemuritoare, vor găsi această carte, or, Maria Drăgan merită a fi descoperită şi promovată pentru că face parte din acele voci care „răstoarnă secole şi înalţă popoare”.

Railean, Laura-Elena. Zbor etern : Maria Drăgan în memoria contemporanilor / Laura-Elena Railean. – Chișinău : [ S. n.], 2014. – 52 p. – ISBN 978-9975-58-018-2.

Cartea este perezentată în formă de dialoguri cu oamenii notorii ai literaturii şi artei naţionale. În acest dialog participă şi Maria Drăgan, fiind citată de către autoare din diferite surse, şi aceste citate îşi găsesc locul potrivit în contextul discuţiilor. Această expunere, foarte originală, a textului şi a gândurilor, a opiniilor participanţilor la dialog, ne crează o imagine absolut reală privind rolul interpretei în promovarea culturii naţionale, în special al folclorului şi a cântecului popular. „Avea ceva sfânt în glasul ei, ceva de diamant, o prospeţime de la poalele codrului. Numele M. Drăgan, face parte din Marile Marii ale României – spunea maestru Veniamin Apostol”. „Maria, care a împlinit palmaresul cântecelor populare cu vreo 500 de piese folclorice a fost și va rămâne o figură emblematică a timpului, pe care i l-a hărăzit soarta: a speranțelor și a deziluilor, care i-au alimentat creația.

Ars longa – vita-brevis. Maria Drăgan n-a putut să trăiască printre noi mai mult decât Eminescu. A murit la vârsta de 39 de ani”, conchide autoarea cărții Laura-Elena Railean. Cartea dată este, o continuare a cărţii semnate de Gheorghe Budeanu Vai, sărmana turturică

Vai, sărmana turturică… Selecție de melodii din cadrul Festivalului-Concurs al interpreților cântecului folcloric „Maria Drăgan” : Partituri muzicale tipărite: monografic . – Chișinău : Lumina, 2014. – 140 p. – ISBN 978-9975-65-371-8.

Cartea este consacrată Festivalului Naţional al interpreţilor cântecului folcloric Maria Drăgan care se organizează odată la 2 ani. Festivalul are scopul depistării celor mai talentaţi interpreţi vocali şi cultivării dragostei faţă de cântecul folcloric. Responsabil de ediţie este Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI). Culegerea de faţă cuprinde 58 de melodii populare interpretate în 6 ediţii ale Festivalului – adevărate perle folclorice selectate de specialiştii Centrului din Fondul de Folclor al CNCPPCI.

Cartea include: Lista laureaţilor ediţiilor precedente, Tipologia Etnomuzicologică şi Cântecele selectate. La finele lucrării cititorul interesat va găsi : un Indice alfabetic al interpreţilor, Indice alfabetic de titluri, Glosar, Abrevieri, Bibliografie despre Maria Drăgan şi imagini din cadrul ediţiilor Festivalului-concurs.

Elaborare: Tamara COTOMAN

Listă bibliografică:

Maria Drăgan cântăreață de muzică populară (23 iulie 1947 – 6 octombrie 1986)

Budeanu, Gheorghe. Maria : Vai, sărmana turturică… / Gheorghe Budeanu . – Ed. a 2-a, revăz. şi completată. –Chişinău : Serebia, 2017. – 160 p. : fotogr. – ISBN 978-9975-936-92-7.

Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică… : Amintiri mărturisite despre Maria Drăgan / Gheorghe Budeanu. –Chişinău : Atelier, 1999. – 112 p. – ISBN 9975-9574-1-2. – (Colecția „Destine”).

Duminică Ion. Maria Drăgan : Cântăreață de muzică populară (1947-1986) /Ion Duminică Ion. – Chișinău : CEP UM, 2007. – 160 p. – ISBN 978-9975-936-92-7.

Railean, Laura-Elena. Zbor Etern : Maria Drăgan în memoria contemporanilor / Laura-Elena Railean. – Chișinău : S. n., 2014. – 52 p. : foto. – ISBN 978-9975-58-018-2.

Vai, sărmana turturică… : Selecţie de melodii din cadrul Festivalului-concurs al interpreţilor cântecului folcloric „Maria Drăgan” / Centrul Naţ. de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial ; cons. şt. Victor Ghilaş ; sel. muz. : Silvia Zagoreanu etc. – Chişinău : Lumina, 2014. – 140 p. : foto. – ISBN 978-9975-65-371-8.

Apostol, Tudor. …Maria Drăgan / Tudor Apostol // Duminică, Ion. Maria Dragan – Cântăreaţă de muzică populară 1947-1986. – Chișinău, 2007. – P. 37.
Bătrânu, Timofei. Unii tineri aveau misiunea să se „îndrăgostească” de ea / Timofei Bătrânu // Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică… : Amintiri mărturisite despre Maria Drăgan. –Chişinău, 1999. – P. 69-71.
Beghiu, Tatiana. Pe urmele memoriei Mariei Drăgan, artista distrusă de indiferență / Tatiana Beghiu // Ziarul de Gardă. – 2017. – 14 dec. – P. 24.
Belicov, Serafim. Maria Drăgan, o taină care doare şi vindecă totodată / Serafim Belicov // Moldova Suverană. – 1999. – 21 dec. – P. 4.
Blajinu, Dumitru. …Maria Drăgan / Dumitru Blajinu // Maria Drăgan (1947-1986) : Bibliografie. – Nisporeni, 1997. – P. 5.
Blajinu, Dumitru. …Maria Drăgan / Dumitru Blajinu // Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică… : Amintiri mărturisite despre Maria Drăgan. –Chişinău, 1999. – P. 2
Botgros, Nicolae. Adevărul îl cunoaște numai Cel de sus / Nicolae Botgros // Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică… : Amintiri mărturisite despre Maria Drăgan. –Chişinău, 1999. – P. 41-45.
Budeanu, Gheorghe. Maria Drăgan stă acum la o masă cu zeii… / Gheorghe Budeanu // Moldova. – 2017. – Mai/Iun. – P. 50-51.
Budeanu, Gheorghe. Maria DRĂGAN: „Lume, lume, soro lume… / Gheorghe Budeanu // Literatura și Arta. – 1986. – 30 oct. – P. 6.
Burghiu, Iacob. … Cine nu-şi aminteşte de Maria Drăgan? / Iacob Burghiu // Literatura și arta. – 1986. – 30 oct. – P. 4.
Butnaru, Valentina. Anul Mariei Drăgan / Valentina Butnaru // Flux. – 1997. – 3 ian. – P. 5.
Buzilă, Serafim. Drăgan, Maria// Buzilă Serafim. Interpreţi din Moldova : Lexicon encicl. (1460-1960). – Chișinău, 1996. – P. 164-165.
Colac, Tudor. Era o ţărăncuţă… / Tudor Colac // Duminică, Ion. Maria Drăgan – Cântăreaţă de muzică populară 1947-1986. – Chișinău, 2007. – P. 38.
Colac, Tudor. Maria Drăgan a fost o dramă cântată / Tudor Colac // Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică… : Amintiri mărturisite despre Maria Drăgan. –Chişinău, 1999. – P. 46-54.
Colesnic, Iurie. Vai, sărmana turturică… / Iurie Colesnic // Moldoveanca. – 2015. – Martie/Aprilie. – P. 12.
Dascăl, Ion. Muzica pentru ea a fost o oglindă vitală… : [despre regretata Maria Drăgan (1947-1986) ] / Ion Dascăl // Realități Culturale. – 2014. – Nr 10. – P. 20.
Dănilă, Paul. Vai, sărmana turturică… : [interpreta de muzică populară Maria Drăgan (23 aug. 1947-6 oct. 1986)] / Paul Dănilă // Realităţi Culturale. – 2011. – Nr 4. – P. 12-13.
Doncilă, Ion. Doamne, ce mult am iubit-o! / Doncilă, Ion // Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică… : Amintiri mărturisite despre Maria Drăgan. –Chişinău, 1999. – P. 61-68.
Drăgan, Maria // Calendar Național 2007. – Chișinău, 2007. – P. 252-254.
Drăgan, Maria // Chișinău : encicl. – Chișinău, 1997. – P. 194-195.
Drăgan, Maria // Femei din Moldova : encicl. – Chișinău, 2000. – P. 102-103.
Dumitru, Irina. Festivalul Naţional „Vai, sărmana turturică” : [consacrat interpretei de muz. populară Maria Drăgan (1947-1986)] / Irina Dumitru // Țara. – 2001. – 5 iun. – P. 3.
Gafton, Marcela. Despre Maria Drăgan se vorbeşte, totuşi, parcă în şoaptă : [interviu cu Virginia Moraru, interpreta de muz. populară, specialist la CNCP, responsabil de organizarea primei ediţii a Festivalului-concurs „Vai, sărmana turturică”] / Marcela Gafton // Ţara. – 2001. – 7 aug. – P. 3.

Ghimpu-Munteanu Veta. Vai, sărmana turturică : Maria Drăgan aşa cum am cunoscut-o : O jumătate de secol din ziua naşterii / Veta Ghimpu-Munteanu // Ţara. – 1997. – 29 iul. – P. 4.

Goia, Vasile. …Era o ţărancă … / Vasile Goia // Maria Drăgan (1947-1986) : Bibliografie. – Nisporeni, 1997. – P. 5.

Făguraş, Mihai. Al ei cântec, proaspăt ca izvorul : [despre Maria Drăgan, interpretă de muz. populară] / Mihai Făguraş // Dialog. – 1997. – 27 noiem. – P. 8.

Festivalul-concurs de muzică populară în memoria Mariei Drăgan s-a încheiat : [despre ed. a 3-a a Festivalului-Concurs al interpreţilor cântecului folcloric „Maria Drăgan”] // Moldova Suverană. – 2005. – 25 aug. – P. 4. Fodor, Elena. Treziți-vă, avem mort la Bălăurești! / Elena Fodor // Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică… : Amintiri mărturisite despre Maria Drăgan. –Chişinău, 1999. – P.72-79.Fulga, Silvia. Maria Drăgan. Cîntecul a lăcrimat / Silvia Fulga // Universul muzical. – 1997. – Nr 3. – P. 8. Julea, Zinaida….Dumnezeu o fi iertat-o… / Zinaida Julea // Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică… : Amintiri mărturisite despre Maria Drăgan. –Chişinău, 1999. – P. 33-40.Iuncu, Rodica. „Ea era cântec și cântecul era ea”, Maria Drăgan / Rodica Iuncu // Sud-Est Cultural. – 2018. – Nr 1. – P. 88-95. Mandea, Aliona. Un omagiu Mariei Drăgan / Aliona Mandea // Gazeta bibliotecarului. – 2007. – Nr 4.(78). – P. 15.Manole, Ana. Maria Drăgan : [1947-1986] / Ana Manole // Literatura şi arta. – 1997. – 25 dec. – P. 6. Maria Drăgan : [interpretă de muzică populară (1947-1986) : date biografice] // Realităţi Culturale. – 2014. – Nr 8. – P. 8.

Maria Drăgan ar fi împlinit 70 de ani // Timpul. – 2017. – 25 aug. – P. 22.
Marin, Vasile. A ars… / Vasile Marin // Duminică, Ion. Maria Drăgan – Cântăreaţă de muzică populară 1947-1986. – Chișinău, 2007. – P. 38.
Marin, Vasile. Ea nu ar fi acceptat bătrânețea / Vasile Marin // Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică… : Amintiri mărturisite despre Maria Drăgan. –Chişinău, 1999. – P. 55-60.
Negruzzi, Valeriu. …În scurta şi … . / Valeriu Negruzzi // Maria Drăgan (1947-1986) : Bibliografie. – Nisporeni, 1997. – P. 5.
Negruzzi, Valeriu. … Ași spune fără teamă … / Valeriu Negruzzi // Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică… : Amintiri mărturisite despre Maria Drăgan. –Chişinău, 1999. – P. 27.
Paulencu, Ion.Talentele mereu au fost biciuite, batjocorite și rănite : [Cuvânt despre cântăreața de muzică populară Maria Drăgan] / Ion Paulencu // Ziarul de gardă. – 2017. – 16 dec. – P. 4.
Pripa, Maria. Oamenii sensibili sunt înfrânți de realitatea dură / Maria Pripa // Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică… : Amintiri mărturisite despre Maria Drăgan. –Chişinău, 1999. – P.80-83.
Răileanu, Elena. Turturica : cuvânt despre Maria Drăgan / Elena Răileanu // Luceafărul. – 1997. – 30 dec. – P. 4.
Sarabaș, Maria. …Maria Drăgan / Maria Sarabaș // Duminică, Ion. Maria Dragan – Cântăreaţă de muzică populară 1947-1986. – Chișinău, 2007. – P. 37.
Strada Maria Drăgan // Eremia, Anatol. Chișinău : Istorie și actualitate. Ghidul străzilor. – Chișinău, 2012. – P. 170.
Sulac, Nicolae. Maria Drăgan va rămâne în memoria noastră / Nicolae Sulac // Budeanu, Gheorghe. Vai, sărmana turturică… : Amintiri mărturisite despre Maria Drăgan. –Chişinău, 1999. – P. 29.
Ursul, Silvia. Maria Drăgan – strălucitorul și efemerul meteorit / Silvia Ursul // Natura. – 2017. – Oct. – P. 7.
Vai, sărmana turturică… // Moldoveanca. – 2017. – Dec. – P. 9-10.
Viziru, Svetlana. Maria Drăgan : „Am cântat cu tot neamul nostru…” : [In Memoriam] / Svetlana Viziru // BiblioPolis. – 2011. – Nr 3. – P. 164-165.

Mărci poştale, timbre, medalii:

Maria Drăgan, 1947-1986 : nominal: 25 b. : [marcă poștală] / [machetă : Elena Karachentseva]. – Chişinău, 2001 : Poșta Moldovei. – 1 marcă ; 43×25,50 mm.

Aniversări – Comemorări : Maria Drăgan, Ruxandra Lupu, Marlene Dietrich, Lidia Lipkovski : [plic obliterat cu Ștampila Prima Zi]. – Chişinău, 2001 : Poşta Moldovei. – 1 plic : il., 4 timbre aplicate, ȘPZ ; 11,4×16,2

Maria Drăgan – 70 de ani de la naștere : [monedă comemorativă din seria „Femei celebre”, în circulație din 27 martie 2018, valoare nominală: 50 lei, argint, 13.0 grame].

Filmografie :

„VAI, SĂRMANA TURTURICĂ!..” [film documentar (19 min) : Omagiu artistei Maria Drăgan] [on line] . Regie Vlad DRUCK. Chişinău : „Moldova film”, 1988 citat 23 iun. 2017]. Disponibil: http://flacaratv.md/omagiu-artistei-maria-dragan-filmul-vai-sarmana-turturica-de-vladdruck.html#sthash.kTOpie9F.dpuf

RESURSE ELECTRONICE :

https://audiovideoteca.wordpress.com/tag/maria-dragan/