Valentina Cojocaru, cântăreață de muzică populară

Artistă a Poporului, deținătoare a „Ordinului Republicii”, 75 de ani de la naștere Valentina Cojocaru, cântăpeaţă de muzică populară din Republica Moldova, a înregistrat 60 de ani de creație artistică. S-a născut la 20 februarie 1947, în satul Ciuciulea, judeţul Bălţi, în familia lăutarilor vestiţi de prin părţile Glodenilor. În 1964 a absolvit Școala Pedagogică

Fațeta muzicală a Chișinăului interbelic

Pentru această perioadă istorică a orașului, sursele și argumentele, de altfel modeste în acest domeniu, ne informează despre continuitatea tradițiilor cultural-muzicale care existau și deschiderea lor largă către civilizația europeană. În cercetarea fenomenului dat, cercetătorul științific Aurelian Dănilă, în articolul „Enescu și cultura muzicală în Chișinăul interbelic” se referă la activitățile muzicale care aveaul loc

MARIA DRĂGAN, cântăreaţă de muzică populară

(23 iulie 1947 – 6 octombrie 1986) Vocea-i voce… Aşa mi-a dat-o maică-mea şi nimeni nu mi-o poate fura Cântăreaţă de muzică populară. Născută 23 iulie 1947, Bălăureşti, Nisporeni – m. 6 octombrie 1986, Bălăureşti. Înmormântată în satul natal. Studii: şcoala medie de muzică Ştefan Neaga  din Chişinău (1964-1965). Solistă a Orchestrei de Muzică Populară

Reconsiderarea trecutului: Anastasia Dicescu

Acum o sută de ani, la inițiativa lui George Enescu, la Chișinău a fost înființat în 1919 Conservatorul „Unirea”, actualmente Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.  Primul director al acestei instituții a fost Anastasia Dicescu, o soprană la scară națională și internațională, un artist de excepție, care a pus bazele societății muzicale românești din

Cântece despre Chişinău – Pe strada Creangă

Pe strada Creangă Versuri: Serafim BELICOV Compozitor: Daria RADU Interpret: Anastasia LAZARIUC Pe strada Creangă ninge iar. Vin fulgi din lunga lor vacanţă, Nu i-am văzut de un amar De timp. Dar, uite, ninge iar Frumos şi lin ca-ntr-o romanţă Ninsori purtând un glas adânc În marile tăceri căzânde, Tot mai departe li se sting

Lidia Bejenaru, interpretă de muzică populară

Lidia Bejenaru, interpretă de muzică populară, născută la 3 mai 1953 în satul Ţipleşti, rl. Lazo, astăzi Sîngerei. Îşi face studiile muzicale la Şcoala de Cultură „E. Sârbu” din Soroca (1968-1971) obţinând studii în domeniul muzicii. În anii 1971-1972 ocupă funcția de metodistă a Casei de Cultură din oraşul Edineț și este conducătoarea unui ansamblu de

Larisa Arseni – interpretă de muzică populară şi de romanţe

S-a născut la 14 aug.1949,In Kazahstanul de Nord, din părinţi deportaţi: tatăl născut în com. Manta, jud. Cahul, mama – în com. Aluatu, Taraclia. La 7 iun. 1956, părinţii revin la baştină. Şi-a făcut studiile medii în comuna Manta (1956-1966). Urmează Facultatea de Filologie (1967-1973) la Universitatea de Stat din Moldova; Institutul de Stat al

Eudochia Lica – soprană

Eudochia Lica cântăreaţă (soprană lirică). S-a născut la 20 aprilie 1930 în oraşul Hînceşti, jud Lăpuşna. După absolvirea şcolii îşi continuă studiile la Conservatorul din Chişinău (1949-1954), cu profesoara Maria Gruzman, clasa canto. A activat ca solistă a Operei din Chişinău (1955-1961); solistă a Orchestrei de muzică populară Fluieraş (1961-1973); solistă în formaţia de propagare a

Ion Krasnopolski

Clarinetist, aranjor, profesor. S-a născut la 15 martie 1945, la Chişinău. Este fiul lău­tarului Vladimir Krasnopolski (Borş), trompetist. Tatăl său a organizat fanfare în mai multe sate: Cruzeşti, Gră­tieşti, laloveni, Sipoteni ş. a. l-a cultivat fiului, de mic copil, dragostea pentru muzica populară românească. La vârsta de şapte ani este inclus în fanfara condusă de

Maria Iliuţ

Interpretă de cântece populare româneşti, culegătoare şi valorificatoare a folclorului muzical din Bucovina, supranumită Privighetoarea Bucovinei. S-a născut la 23 febr. 1955, în s. Crasna, r-nul Storojineţ, în familia lui Ştefan şi a Domnicăi Iliuţ. A început să cânte de mică, de la vreo 5-6 ani. Urmează şcoala de opt ani din satul de baştină