Mihail Berezovschi, creatorul primei formații corale profesioniste din Basarabia

La 20 februarie s-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Mihail Berezovschi, un nume de referință în formarea și devenirea artei și culturii muzicale naționale. A fost înzestrat cu mai multe talente – compozitor, dirijor de cor, cântăreț, pictor, a fost hirotonisit ca preot la biserica „Sf. Arhangheli” din Chișinău (1890-1892). Pe plan profesional-muzical a fost director adjunct al Catedralei Episcopale, Chișinău (1892), fiind titularizat ca dirijor prim în anul 1904; director și profesor la Școala de cânăreți bisericești, profesor de muzică la Școala Eparhială, a activat ulterior ca profesor titular la Conservatorul de Muzică, la Liceul nr. 2  din Chișinău şi catihet la Tribunalul judeţului Lăpuşna . A avut Studii de compoziţie şi de perfecţionare muzicală la Sankt Petersburg la cunoscuți profesori/compozitori ruși Vasilii Gutov și Anatolii Leadov. Mihai Berezovschi a avut o viață tumultoasă, fiind un animator al vieții culturale naționale în Basarabia interbelică.  În anii 1917-1918 a luat parte împreună cu corul său la cele mai importante manifestări ale românilor basarabeni, susţinând astfel lupta pentru drepturile lor naţionale.

Cu multe date amănunte și episoade interesante din viața compozitorului a venit să

 comunice în fața studenților de la Centrul de Exelență în Educația Artistică „Ștefan Neaga” Dna Elena Nagacevschi, muzicolog, doctor în studiul artelor, cercetător științific la Institutul Patrimoniului Cultural de la AȘM. În 2002 a apărut cartea „Mihail Berezovschi, dirijor de cor și compozitor” în care autorul E. Nagacevschi  reflectă viața și activitatea dirijorală a preotului Mihail Berezovschi, creația lui componistică. Numele lui Berezovschi este cunoscut de cercetătorii culturii basarabene din primele decenii ale secolului XX. În perioada anilor 1870-1880, perioada de învățare și studiere a seminaristului Berezovschi,  în Chișinău practic nu exista o cultură a muzicii scrise, se aflau  partituri muzicale doar în așezămintele mănăstirești. Este cunoscut faptul, că publicul basarabean era un mare amator de manifestații artistice, reprezentații concertistice. La aceste acțiuni culturale erau invitați seminariștii, care îndeplineau rolul de coriști în corurile bisericești. Se resimțea nevoia de cadre muzicale profesioniste. M. Berezovschi, înțelegea că oferta era mare, de aceea își pune ca scop să organizeze cursuri eparhiale de profesori/profesoare, adică proiecta bazele unui fundament științific al disciplinei componistice muzicale naționale.

Preotul  M. Berezovschi era preocupat nu numai  de muzica religioasă dar era interesat într-o mare măsură și de muzica laică, în special de operă. Această predilecție a dirijorului a făcut ca ulterior corul bisericesc să preiee și o formă artistică, ceea ce atrăgea oamenii. În afară de obiectele teologice și cultură generală  elevii seminarului la care preda studiau și disciplinele muzicale: cântarea bisericească, teoria muzicii, noțiuni de armonie și polifonie, dirijat coral. Și aceasta nu se întâmpla înzadar. Revenind la istoria muzicală a teritoriului nostru, criticii muzicali văd legătura ce vine din tradiția milenară a tracilor antici, strămoșii noștri, antrenați în cântecele corale. Conform mitului lui Orfeu, muzician, poet și profet din mitologia greacă, dar de origine tracică, el era un desăvârșit în arta cântului și a devenit cu timpul personajul/arhetipul artistului, arhetip al cântărețului inspirat. La traci se organizau competiții cu poeți, coriști și cântăreți la liră. Tracii au transmis Europei tradiția de a cânta în cor. Spre deosebire de muzica săltăreață, vioaie a romanilor, tracii aveau o muzică sobră, de grandoare. Și aceasta a durat până la marea migrație a popoarelor, când lumea a fost nevoită să se ascundă prin păduri, nu se mai putea cânta în cor. De muzica corală s-a uitat secole la rând.  Este renăscută abea în secolul XIX. Apariția lui Mihail Berezovschi pe scena muzicală a Basarabiei a avut un impact important în dezvoltarea ei. Activitatea lui a avut tangențe cu activitățile altor somități muzicale recunoscute în arealul românesc dar și din Europa – Gavriil Musicescu, G. Ceaicovschi-Mereșanu, Mihail  Bârcă, Alexandru Cristea, Vasile Popovici ș.a. Fiind un mare cunoscător al tradiției muzicii naționale și un adept al muzicii bizantine, Mihail Berezovschi întroducea elemente noi în arta componistică și corală basarabeană.  Muzica nou apărută sub bagheta magică a compozitorului și dirijorului M. Berezovschi corespundea stilului basarabean de creație muzicală, inspirată din muzica tradițională bizantină, cu cântări bisericești, executată rar și prelung, în stillu-i caracteristic, papadic. A început cu o serie de miniaturi componistice,  recompunea din muzica bisericească corală pentru voci și coruri bărbătești, le orchestra la condițiile popoarelor cu o tradiție îndelungată, utiliza elemente și motive orientale, căpătând astfel ritmul muzical regular basarabean. Stilul nou constă în succesiunea organizată a duratei sunetelor, întroducea modulații noi, fructuoase, pe care publicul le percepea mai mult ca pe o creație concertistică, artistică. Autorul traducea din limbile slave în limba română. Din stilul vechi, bazat pe tradiții creștine se năștea unul nou, după asemănarea  Bisericii noastre, păstrătoare de tradiție sacră, de rugăciune curată. Muzica de peste Prut însă a suportat schimbări în secolele XVII-XVIII, capătă trăsături musulmane din cauza dominației regimului greco-fanariot.

Inspirat de G. Musicescu, care în 1895 a întrodus în muzica corală bisericească vocile feminine, M. Berezovschi face același lucru în 1918. Căpătând mai multe drepturi în activitatea sa de pedagog și slujitor, întroduce în Basarabia pentru prima dată vocile feminine în corul religios. Deasemenea întroduce în cântările serviciului liturgic veșmântul armonic melodios (lucrările imnul liturgic Pre Tine Te lăudăm, Axionul, rugăciunea domnească Tatăl Nostru, Chenonicul, Antifoanele, Trisaghionul, Heruvicul). M. Berezovschi a căpătat o bună practică preluând modalități noi din creația marilor compozitori. Din componistica lui N.A. Rimski-Korsakov el a însușit tehnica cântatului pe patru voci în același timp. M. Berezovschi a fost un cadru didact de o înaltă pregătire profesională, lucra concomitent la mai multe instituții, condițiile seminarului unde lucra prevedeau pregătirile elevilor la pian și orchestră, cunoașterea teoretică muzicală.  Dintre discipolii de vază i-au fost mulți viitori muzicieni, care au cântat în Corul Catedralei: M. Savițchi, M. Croitor, viitori soliști în Capela Corală „Doina”, V. Popovici, compozitor și etnomuzicolog, , M. Bârcă, viitor dirijor al corului arhieresc, profesorul G. Ceaicovschi-Mereșanu, artiști de operă sau filarmonică, printre care vestita soprană Maria Cebotari, fiica sa Elena Basarab, ș.a. Corul Catedralei din Chișinău a avut o perioadă de dezvoltare accentuată sub conducerea dirijorului Mihail Berezovschi, care a depățit granițele țării. Dintre cele mai reușite realizări ale Corului  au fost concertul  la Ateneul Român, primind Medalia de Aur, și compoziția exepțională a formației alcătuită de peste o sută de persoane în legătură cu comemorarea mondială a centenarului de la moartea compozitorului Ludvig wan Beethoven.  Mihail Berezovschi a fost impresionat și de pictură, formându-se în domeniul artelor plastice ca pictor autodidact. Au rămas ca moștenire lucrări în acuarelă, peisaje artistice din Chișinăul interbelic, pe care le expunea în cadrul expozițiilor organizate în Chișinău și Odesa. Și de această dată, în cazul lui Mihail Berezovschi, în pofida evenimentelor politice ce se întâmplau în Basarabia în deceniul patru, avem în fața noastră un destin, dat uitării. Puțini au fost din acei, care s-au încumetat să-l petreacă pe ultimul drum. Și din simplul motiv, că prietenii erau plecați, cei mai mulți peste Prut, dar și în Europa. Au rămas doar manuscrisele lui Mihail Berezovschi, foarte multe, dar care, spre marele nostru regret, au dispărut, s-au pierdut aici, acasă. În schimb, multe din ele au fost duse peste hotare și sunt păstrate cu sfințenie de bulgari, ucraineni, turci. Stilul inconfundabil al lui Berezovschi n-a pieri, el a fost preluat. Din el s-ai inspirat compozitorii sovietici moldoveni ca Simion Lungul, Mihail ZgureanSerafim Buzilă ș.a.

Referințe:

Nagacevschi, Elena. Mihail Berezovschi – dirijor de cor și compozitor. Chișinău: Epigraf, 2002. 100 p.

Iu. Colesnic. Mihail Berezovschi // Colesnic, Iu. Basarabia necunoscută : [în vol.] : Vol. 1. – Chișinău, 1993. – pp. 156-161

Mihail Berezovschi [online]. [citat 20.02.2018]. Disponibil: https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2014/03/30/mihail-berezovschi-dirijor-de-cor-si-compozitor/

Comentariu de A. Moldovanu