Doina, cunună a folclorului românesc

Interpretul de muzică de operă și folclorică Ioan Paulencu, Artist al Poporului

Stimați utilizatori! Revenim pe pagină pentru a vă împărtăși unele idei și sfaturi de la Ioan Paulencu, om de artă și cultură, interpret de muzică folclorică și academică de la noi.

Despre Doină. Dicționarul explică: specie a liricii populare și a folclorului muzical românesc, care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etc., preluată și de poezia cultă.

Maestrul Paulencu știe a cânta doine (din gură, din fluier, din frunză etc.). Doar că, spune el, mai bine de un deceniu nimeni de la noi n-a înregistrat nici o doină. Și e un mare păcat, Doina este considerată cunună a folclorului românesc. În perioada anilor 1968-1972, activând în orchestra televiziunii  moldovenești în calitate de interpret de folclor, dn. Paulencu a înregistrat 12 doine.

Ca interpret de muzică populară maestrul Paulencu și-a creat propriul său stil,  reunind cu iscusință elementele de folclor cu cele ce aparțin literaturii. Ion Paulencu interpretează doine, balade, cântece nupțiale, colinde, urături, strigături, cântece de pahar, cântece ciobănești. În cadrul unui interviu al său a mărturisit că este preocupat de a le scoate la suprafață și a le da o nouă viață cântecelor folclorice vechi, culese de la bătrânii satului natal, care au fost date uitării. Are și o istorie aparte despre ele, au luat naștere  încă de prin 1770, odată cu anexarea părții de nord-vest a Principatului Moldovei de către Monarhia Habsburgică, care a devenit mai apoi, pe la începutul anilor 1800 Imperiul Austriac. Vorba vine despre Bucovina, în context literar românesc i se mai spune „Țara fagilor”, locul de baștină a lui Ioan Paulencu.  Cântecele pe care le are în vedere sunt o varietate a celor epice care promovau eliberarea națională. Luându-se în considerație perioada de timp, ele pot fi atribuite și la categoria cântecului istoric, o specie mai veche,  iar cântecul epic eroic fiind mai nou. Fiind adânc marcat de istoria tragică a plaiului său, dn. Paulencu s-a înrolat în calitate de culegător de informații din localitățile sătești, de prin familiile veteranilor de vârstă care au știut să păstreze prin vorba graiului bucovinean aceste adevărate perle. Are culese mai mult de 40 de cântece vechi și în prezent se ocupă de înregistrarea lor, adică să le imprime cu vocea în studou cu orchestră.  Aceste cântece le-a cântat de mic copil la vatra părintească, melodiile le transpune pe portativ, creează notele muzicale la ele.

Omul de artă Ioan Paulencu la pianul bibliotecii. Pe portav sunt notele muzicale la un cântec vechi, pe care la identificat recent la baștină

Menționăm câteva titluri ale cântecelor folclorice autentice – Cât îi Cuciuru de mare, Ne-o trimis mama de-acasă, Avem o țară scumpă și mândră, Pe o vale mult frumoasă, De-ar fi mânra-n deal la Cruce,  Pădurea înverzită ș.a.

Conținutul versurilor populare redau spiritul patriotic, epico-liric al populației băștinașe.

„Pădurea înverzită”

Arsă, friptă inimioară / Oare când te-oi mângâia/ Iar tu sfântă țărișoară/ Oare când te-oi mai vedea / Și tu sfântă Bucovină, cînd te vei elibera…

„Avem o țară scumpă și mândră”
N-am fost învinși și nu vom fi nici mîine
Pîn ceasul biruinței v-a sosi
Avem o țară scumpă și mîndră
Avem și iarăși vom avea
Dușmanul care astăzi ride
Va tremura privind la ea, privind la ea
Cînd am plecat Ardealule din tine,
Nu-i vina noastră, noi iarăşi vom veni.
N-am fost învinşi şi nu vom fi nici mîine,
Dar ceasul biruinţei, va sosi!
Avem o ţară scumpă şî dragă,
Avem şi iarăşi vom avea
Duşmanul care astăzi rîde,
Va tremura privind la ea!
Duşmanul care astăzi rîde, va tremura privind la ea!
Credinta-n Domnul și mereu ’nainte
Și ceasul biruinței va veni.

Informator Ioan Paulencu

Comentator Anastasia Moldovanu