//
Buzilă Serafim, Femei din Moldova, Interpreţi din Moldova, Uncategorized

Muzica este mai întâi de toate… Revistă bibliografică din creaţia compozitorului, muzicologului, jurnalistului Serafim Buzilă


20227434_10156072083323492_1851521945_nSerafim Buzilă (1937–1998) — compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Republica Moldova, autorul lucrărilor simfonice, camerale, vocale, a  enciclopediilor şi antologiilor de muzică tipărită. Membru al Uniunii Compozitorilor (1970) şi al Uniunii Jurnaliştilor (1984) din Moldova. Maestru emerit al Artei (1991). A publicat studii despre Ciprian Porumbescu, Titus Cerne,  Grigore Ventura, articole lexicografice în enciclopediile Literatura şi Arta Moldovei (Chişinău, 1986) şi Dicţionarul Enciclopedic Moldovenesc (Chişinău, 1989), şi mai multe articole în presa din Moldova. Vă prezentăm câteva ediţii din colecţia Bibliotecii de Arte în care Serafim Bizilă a semnat ca compozitor, ca muzicolog, ca alcătuitor.


c9 INTERPRBuzilă, Serafim. Interpreţi din Moldova: lexicon encicl. : (1460-1960) / Serafim Buzilă. – Chişinău: Editura ARC, 1996. – 461 p.

          Lexiconul Interpreţi din Moldova reprezintă o premieră absolută în lexicografia muzicală. Ca laitmotiv al acestei ediţii au servit cuvintele lui George Enescu, publicate  în prima pagină a lexiconului: Fiecare artist contribuie cu talentul său, cu munca sa, la cultivarea frumosului care este menit să dea un impuls pornirilor mai nobile ale sufletului omenesc. Au fost selectate personalităţile din spaţiul românesc care întocmai corespund acestor cuvinte. Lucrarea cuprinde circa 780 de nume de psalţi, protopsalţi, maeştri de cor laic şi mitropolitan, dirijori de muzică simfonică şi de operă, interpreţi de muzică populară, pianişti, violonişti, inerpreţi de instrumente de suflat, solişti vocali etc., care au dus faima muzicii moldoveneşti departe peste hotarile ţării. Serafim Buzilă a lucrat la lexicon peste 30 de ani, fiind pasionat de lucrul care-l făcea: culegea informaţii despre interpreţi, studia literatura, cercetarea arhivelor de stat, colecţiilor particulare, răscolind sute de ziare şi reviste. Din cuvintele autorului, cel mai preţios era că a cunoscut cunoscuţii pe atunci muzicieni, inclusiv de la artiştii şi interpreţii contemporani.  lexiconul este aranjat în ordine alfabetică, fiecare articol fiind însoţit de informaţii de referinţă: bibliografie, discografie, inregistrări,  trimiteri la fonduri arhivistice, lucrări didactice, etc. Sunt inserate fotografii alb-negru în care noi putem cunoaşte interpreţii aşa cum arăta pe atunci. E de menţionat  că perioada de timp cuprinsă în lexicon – 1940-1960 este mai puţin cunoscută pentru cititorii acestei enciclopedii, astfel autorul reuşind să şteargă praful uitării de pe numele interpreţilor noştri de valoare.

Femei din   Moldova: Enciclopedie. – Chişinău:  Muzeum, 2000.- 312p.20187727_10156068718283492_510136448_n

          Volumul include 665 de personalităţi feminine care au contribuit la prosperarea ţării. În prefaţa cu titlul Femeia basarabeană – un argument al eternităţii…..  autorul Iurie Colesnic menţionează schimbarea accentelor privind  rolurile femeii în societatea contemporană, inclusiv în cultura şi arta Basarabiei, în ştiinţă şi tehnică, sport, politică, etc.  Enciclopedia Femei din Moldova vine ca o confirmare documentară a activismului social feminin. La selectarea personalităţilor s-a ţinut cont de criteriile elaborate de consiliul redacţional şi de recomandaţiile instituţiilor respective. Printre autorii enciclopediei figurează dl Serafim Buzilă, care a scris artocolele dedicate femeilor din domeniul artei muzicale. Acestea sunt: Lidia Bejenaru, Lidia Botezatu, Mia Boxan, valentina Calestru, Nadejda Cepraga, Tamara Ciobanu, Olga Ciolacu, maria Codreanu, Nina Crulicovschi, Anastasia Istrati, Margareta Ivanuş, Anastasia Lazariuc, ş.a.  Această enciclopedie o putem considera ca un omagiu, o recunoştinţă trudei, creativităţii, talentului  moldovencilor, care după merit ocupă locul său în paginile acestei cărţi. Şi în acest context sunt binevenite strofele poetului:

O, moldovancă, mândră fată,

Poetul tău se va găsi?

De-ar fi un pictor ca să poată

A te reda cum eşti a fi –

Alături pus, zic câte-odată,

Chipul lui Venus ar păli. (Alexandru Hâjdeu, Fetei moldovence)

 20179914_10156068720358492_1490200910_nBuzilă, Serafim. Cântece şi romanţe / Serafim Buzilă. – Chişinău : Literatura artistică, 1981. – 64 p.

      Este o carte de muzică tipărită,  semnată de compozitorul Serafim Buzilă. În această culegere de note şi texte autorul a editat  zece romanţe şi cântece pe versurile cunoscuţilor poeţi din Republica Moldova Grigore Vieu (Cântec nou, Primăvara, Geana mea, Elegie), Anatol Ciocanu (Măreţ viitor, Pământul matern, Din strămoşi), Mihail Roman (Brumărel cu fire albe), Anatol Gugel (Cea mai frumoasă din nopţi), vasile Romanciuc (Ascunde-ţi lacrima-n bătistă). Cartea este editată cu caractere chirilice şi corespunde cerinţelor timpurilor în care a apărut: se proslăveşte Patria, Partidul, dar şi mama, învăţătoarea, dragostea şi natura.

 Noi aici ne-am născut, unde-s mamele-n prag

Unde-n ani am crescut sub al Patriei steag,

Unde-n ani am aflat care-i cântul etern –

Este patria noastră , pământul matern (An. Ciocanu)

Izvoraşul sună, sună

În prundişuri argintii,

Pe costişe se adună

Viorele azurii (Gr. Vieru)

Numai ea, învăţătoarea,

Are darua-acesta sfânt

Să deschidă lumea mare

Cu-o aripă de cuvânt (M.Roman)

Deşi cartea este din categoria cărţilor vechi, buchinistice, ea reprezintă interes artistic şi istoric.

 
craiul neamuluiBuzilă, Serafim. Graiul neamului: (pagini de muzică corală naţională) / Serafim Buzilă. – Ch. : Hyperion, 1992. – 346 p. : n. muz.

În antologie sunt adunate creaţii originale scrise între anii 1839-1939, importante nu numai ca documente de epocă dar şi ca opere estetice. Cartea se deschide cuu imnul României „Deşteaptă-te, române” autorul căruia este considerat Anton Pann. Răsfoind paginile pas cu pas, ne vom întâlni cu Ciprian Porumbescu (Pe-al nostru steag, trei culori, Cântecul gintei latine, etc); Gavriil Muzicescu (Concertul nr.1 şi nr. 2, cântecul lui Ştefan Vodă, hora de la Plevna, Iarna vine ş.a); Mihail Berezovschi (Spune-mi, Doamne, sfârşitul meu, Tatăl Nostru, Heruvicul nr.2 şi alte cântece religioase).; Giulelm Şorban (Mai am un singur dor, pe lângă plopii fără soţ…) şi încă cu o galerie de personalităţi de o înaltă vibraţie intelectuală, care au purtat gloria muzicii noastre peste mări şi oceane. Antologia înmănunchează compoziţiile inspirate de lucrările poeţilor Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Gheorghe Coşbuc, Alexei Mateevici şi alţii care au menţinut spiritul naţional al poporului român. Cartea poate servi ca material de referinţă, incluzând date biografice şi cu referire la creaţia compozitorilor, Index de nume, precum şi o bibliografie selectivă.

 Buzilă, Serafim. Mări de flori/ Alcătuitor: Serafim Buzilă. – Chişinău: 20182581_10156068719203492_679175114_nCartea Moldovenească, 1972. – 154 p.

Mări de flori oferă un buchet de cântece a compozitorilor sovietici, printre care se regăsesc şi melodiile populare moldoveneşti, romanţe şi cântece selectate la sugestia numeroşilor ascultători care au urărit la radio emisiunea duminicală „Melodii preferate”. Sunt prezentate texte traduse din limba rusă a cunoscutelor melodii: De unde începe Patria? (din filmul Scut şi spada), Cer fără margini (Огромное небо), Nu vor sovieticii război (Хотят ли русские войны), Noapte întunecată (Темная ночь), şi altele. Cei care vor citi această carte la sigur vor cânta cunoscutele melodii: Mai am un singur dor, O, mamă, Somnoroase păsărele, De ce nu-mi vii, Lăutar cu scripca veche, la Lenuţa sub cerdac,Joacă-mă bădiţă, bine. Deşi este editată cu grafia chirilică, nu ne grăbim să excludem cartea din fondurile bibliotecii, fiind de părerea că fiecare carte are cititorul său.


20227035_10156068746698492_1967552204_nSonata pentru vioară şi orchestră: 
 Op. 13 : reducţie pentru vioară şi pian [Note] / Serafim Buzilă. –  Chişinău : Ruxanda, 1998. – 48 p.

Cartea de muzică tipărită reprezintă o reducere pentru vioară şi pian a sonatei pentru vioară şi orchestră semnată de S.Buzilă. Sonata a fost compusă în memoria lui George Enescu.

Concertul pentru clarinet şi orchestră de cameră de S.Buzilă în viziunea interpretativă a lui Eugen Verbeţchi // Victor Tihoneac. – Anuar ştiinţific: Muzica, Teatru, Arte Pastice. – 2103. – nr.3.

Sursa electronică: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Conceptul%20pentru%20clarinet%20si%20orchestra.pdf

Articolul de faţă reprezintă analiza interpretativă a Concertului pentru clarinet şi orchestră de cameră semnat de Serafim Buzilă, efectuată în baza materialelor audio extrase din fondul Companiei de Stat Teleradio-Moldova. Înregistrarea a fost realizată în 1975 de E. Verbeţchi (clarinet) şi Orchestra de cameră a Companiei de Stat Teleradio-Moldova, dirijor — Timofei Gurtovoi. Autorul a încercat să determine unele particularităţi ale stilului interpretativ al lui E. Verbeţchi şi anume: specificul tratării textului componistic, abordarea individuală a partidei clarinetului, indicaţiilor dinamice, de articulaţie etc.

 

 

Anunțuri

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: