Coca Eugen – compozitor, dirijor, muzician

Eugen Coca – compozitor, dirijor, muzicolog

(n. 03.04.1893 – d. 9 ianuarie 1954)

Personalitate cunoscută în domeniul componisticii muzicale moldoveneşti, E. Coca este apreciat  pe bună dreptate ca şi violonist, violist, dirijor şi profesor. S-a născut la 3 aprilie 1893 în judeţul Soroca, s. Curelniţa. Studiile muzicale le-a început din copilărie (vioară), cu tatăl său, lăutarul Costache Coca, continuânduşi-le la Chişinău, apoi la Conservatorul din Moskova, beneficiind în tot acest răstimp de profesori talentaţi din aceste oraşe. Activitatea muzicală a început-o în Chişinău , fiind violonist în orchestra de muzică populară condusă de lăutarul A. Poleakov (1905-1908), apoi violonist în Orchestra Simfonică din Eupatoria (1912-1913), violonist în trupa dramatică S. Zimin din Moskova (1914-1915), violist în Orchestra Simfonică George Enescu din Iaşi (1918-1925), profesor de armonie, teorie-solfegiu şi compoziţie la Şcola de Muzică din Cetatea Albă (Basarabia), profesor de muzică la liceul de băieţi nt. 3 Alexandru Donici din Chişinău. (1929-1930), violonist în Orchestra Radio din Bucureşti (1934-1940), dirijor al orchestrei Simfonice  din Chişinău (1944) şi al Orchestrei Radio din Chişinău (1944). A întreprins turnee artistice în URSS. A fost distins cu Menţiunea a II-a (1936) şi menţiunea I la premiul de compoziţie George Enescu, cu titlul de Maestru emerit al artei din Republica Moldova (1946).

A compus muzică de scenă: Pasărea luminoasă (1927), operă-basm în 3 acte şi 6 tablouri, premiera Chişinău, 5 VI 1930, Teatrul Express, Eugen Coca

Muzică simfonică: Preludiu (1926), pentru orchestră simfonică, p.a. Bucureşti, 6 XII 1936, Eugen Coca;Noaptea în Crimeia, poem simfonic; Menuet pentru orchestră; Scherzo simfonic (1936), p. a. Bucureşti, 6 XII 1936, Eugen Coca; Concerto grosso (1937); Capriciu român (1937); Balalaica, tablou simfonic.

Muzică de cameră: Nocturnă pentru violoncel şi pian; Vals trist, pentru pian; Cvartet de coarde în sol minor; Priveghetoarea, piesă pentru violă şi pian; Nocturna pentru violoncel; Preludiu în do minor pentru pian; Preludiu în RE bemol major pentru coarde şi pian; Suită indiană, pentru 5 saxofoane, pian, 4 timpani şi tam-tam; Fugă pentru pian (1932); Preludiu pentru pian în la minor.

Muzică de salon: Dans spaniol, pentru orchestră de salon; Fantezie din melodii ruseşti; Seară albă, fantezie pentru orchestă de salon; Fatma, fantezie pe teme armeano-caucaziene, pentru orchestră de salon; Tango oriental, pentru orchestră de salon.

Muzică uşoară: Iartă-mă, romanţă pentru voce şi pian, versuri de Nekrasov; Copiii negri, foxtrot pentru pian;Amintirea lui Kreisler, vals pentru vioară şi pian; Miss România, foxtrot pentru pian; Păpuşile, foxtrot pentru pian; O rămâi, romanţă pentru voce şi pian; La mare, romanţă pentru voce şi pian, versuri de Corin; Nato, tango pentru pian; Cântăm din chitară (1935), pentru chitară; Samurai (1935), tango japonez pentru pian.

E. Coca a compus muzică de film, a prelucrat melodii folclorice. Numele lui este frecvent întâlnit în sursele bibliografice tematice, în presa periodică a anilor respectivi, în iconografie (Dubinovschi, L. În faţa unei orchestre nevăzute , 1974; Dubinovschi, L. , Eugen Coca – ghips, 1975); în filatelee – 1994 (Poşta Moldova). Numele lui Eugen Coca îl poartă o stradă din o. Chişinău şi l-a purtat Şcoala medie de muzică din Chişinău (1996-1992).

Pentru informații despre opera lui E. Coca, vizitează http://opac.hasdeu.md/ și vezi linkurile:

https://catalog.hasdeu.md:8499/cgi-bin/koha/catalogue/detail.pl?biblionumber=187210

https://catalog.hasdeu.md:8499/cgi-bin/koha/catalogue/detail.pl?biblionumber=121000

https://catalog.hasdeu.md:8499/cgi-bin/koha/catalogue/detail.pl?biblionumber=47937