Când o aud pe Maria, glasul şi cântecele ei le intuiesc venind din străfundul milenarei plămade tracice. Mă regăsesc cu tot ce-i mai bun în mine, în stihurile şi melodiile interpretate de ea
(Mihail Sadoveanu)
Maria Tănase, interpretă a muzicii populare româneşi,
supranumită de istoricul-literar Nicolae Iorga şi ca Pasărea măiastră a României a fost una dintre cele mai mari artiste a poporului din deceniile 3-6 a secolului trecut. Ea a ştiut să redee versului românesc savoarea proaspătă şi pură a naturii în care s-a născut… Într-un unison, criticii muzicali recunosc, că spre deosebire de alţi cântăreţi, ea nu a fost interpreta unui folclor regional, ci însuşi a cântecului naţional. Asemeni lui George Enescu, compozitorul care a ridicat doina şi jocul românesc la înălţimile abstracte ale simfonismului, tot aşa pe alt plan fireşte – Maria a curăţat cântecul de tot ce avea el local, neinteresant sau neartistic, conferindu-i individualitate şi circulaţie internaţională. Opera artistei reprezintă un moment de importanţă majoră în istoria cântecului popular românesc.
De-a lungul anilor Mariei Tănase i-au fost dedicate frumoase aduceri
aminte din partea românilor, al admiratorilor de peste hotarele ţării care au ştiut s-o aprecieze la justa ei valoare, despre ea au fost scrise memorii şi cărţi, i-au fost consacrate evenimente, numele ei a fost călăuză în realizarea diverselor forumuri cultural-muzicale. Şi astăzi ea nu încetează să fie aceeaşi regină a cântecului popular. În fondul de carte a bibliotecii se regăsesc documente ce atestă contribuţia imensă a artistei la valoarea cântecului românesc. Tinerii de astăzi apreciază talentul exepţional al Mariei Tănase, cunosc multe din melodiile interpretate de ea, piesele de folclor, cântecele vesele şi triste de dragoste şi romanţele vechi, care au căpătat un farmec deosebit în vocea inegalabilei artiste.
CHIŞINĂUL MUZICAL 