Larisa Arseni – interpretă de muzică populară şi de romanţe

S-a născut la 14 aug.1949,In Kazahstanul de Nord, din părinţi deportaţi: tatăl născut în com. Manta, jud. Cahul, mama – în com. Aluatu, Taraclia. La 7 iun. 1956, părinţii revin la baştină.

Şi-a făcut studiile medii în comuna Manta (1956-1966). Urmează Facultatea de Filologie (1967-1973) la Universitatea de Stat din Moldova; Institutul de Stat al Artelor din Moldova, specialitatea metodist organiza­tor, facultativ dirijat coral (1981-1985). Debutează în scenă la Manta cu muzicienii satului. Debut pe scena mare cu ansamblul Veselia, invitată de Dumitru Bla­jinu (1967). Este invitată în orchestra Folclor (1968), evoluează la radio şi televiziune. Primele imprimări în 1968. Concomitent îşi face studiile şi evoluează în orchestra Struguraş a Universităţii de Stat, condusă de Vasile Roşcovan. A activat în orchestra Lăutarii (1970-1972). Se stabileşte la Clocuşna, Ocniţa (1973), unde activează în calitate de profesoară. Revine la Chişinău, fiind solistă-vocalistă în Ansamblul Aca­demic de Stat Joc din Moldova (1977-1985), apoi la Filarmonica de Stat din Moldova.

Continuă activitatea pedagogică. Este profesoară la şcoala nr.17 din Chişinău. Profesoară de limba şi literatura română şi clubologie la Colegiul Repub­lican de Muzică Ştefan Neaga. Activează ca solistă­-vocalistă de peste 40 de ani şi tot atâţia ani de muncă pedagogică.

Colaborează fructuos cu orchestra Mărţişor (1985-1996).

Cântecele Ţi-o părea puiule bine, La fântâniţa din poartă, De ce dragostea-i amară etc. îi aduc populari­tate în întreaga republică. Pe parcursul activităţii sale în calitate de artistă-vocalistă a colaborat cu orches­trele: Veselia, Folclor, Ciocârlia, Struguraş, Lăutarii (prima formaţie), Mugurel, Mărţişor, Căruţa etc.; cu Dumitru Blajinu, Ion Dascăl, Valentin Doni, Petre Neamţu, Nicolae Mărgineanu, Gheorghe Mus­tea, Vasile Goia, Gheorghe Şevcişin, Serghei Ciuhrii, Gheorghe Creţu. Are peste 50 de lucrări imprimate în fondurile Radio şi multiple imprimări din spectacole în arhivele Televiziunii. Spectacol de omagiere a 30 ani de activitate artistică, în Palatul Naţional cu genericul La poarta inimii mele (1999), organizat cu concursul orchestrei Mugurel, dirijor Ion Dascăl. Evoluează cu un recital la Festivalul Maria Tănase, Craiova, acompaniată de orchestra Folclor, dirijată de Petre Neamţu. Întreprinde turnee în străinătate: Franţa, Rusia, Canada, Belgia, Iugoslavia, Germania, Cehia, Polonia, Bulgaria, Austria, Coreea de Nord, Mongolia, Româ­nia, Grecia, Ţările Baltice. În colaborare cu editura Iulian publică culegerea de cântece Mai am un singur dor (1998), care cu­prinde 135 de piese dintre cele mai solicitate de publicul larg, editate în diferite perioade dincolo şi dincoace de Prut. A lansat CD-ul La poarta inimii mele (2003). Pe parcursul ultimilor ani a imprimat în studiourile Radio cu orchestra Folclor, dirijor Petre Neamţu, şi orchestra Căruţa, dirijor Gheorghe Creţu, mai multe lucrări: La poarta inimii mele, Hora satului, Ciobănaş de la miori, Eu mă rog lume la tine, Omule, prieten bun, Bade, pentru ochii tăi, Primăvara ară plugul, Lumea crede că mi-i bine, Am să vă las lumea vouă, Bate vântul vârfurile, Chira-Chiralina, Când tac viorile, Ştii, bade, ce m-am gândit, Mi-e dor de casa părintească, Ecou de veche romanţă, Dor, Linu-i lin, Îndură-te, Doamne. Elaborează mai multe medalioane muzicale în colaborare cu Departamentul Muzicii de la Televiziunea Naţională. inregistrează interviuri la Radio şi Televiziune. intreprinde turnee prin republică. Poeta Elena Răileanu menţiona: „S-arpărea că vo­cea Larisei Arseni am mai auzit-o undeva, în alte vieţi… Sau poate aşa ne-au cântat îngerii în ceasul naşterii noastre? Oricum, această voce inconfundabilă, ori de câte ori răsună, îţi pătrunde întreaga fiinţă, făcându-te să vibrezi de emoţii. Destinul a supus-o la multe încercări, dar ea a rezistat, pentru că pe lângă timbrul dulce şi cald, Dumnezeu a avut grijă să-i dea o inimă deschisă, un caracter ferm şi o inteligenţă rafinată. Crucea ei este cântecul ea o duce cu demnitate, fiind mereu în căutarea unui vers: profund şi autentic şi a unei melo­dii copleşitoare. Dumnezeu a trimis-o să ne cânte şi ea va cânta mereu, pentru că Larisa Arseni este una din puţinii interpreţi care ştie să cânte cu sufletul”. Laureată a multiple concursuri naţionale şi internaţionale: Marele Premiu la concursul tele­vizat Cântaţi cu noi (1981); Trofeul Ileana Sărăroiu la Festivalul-concurs de romanţe Crizantema de Aur, Târgovişte (1991); Premiul I la Festivalul-concurs de romanţe Crizantema de Argint (1993); laureată a 10 ediţii la Festivalul-concurs Crizantema de Argint compartimentul Creaţie. Maestru în Artă.

Sursă: Larisa Arseni, 1949. In Calendar Naţional. BNRM. Chişinău, 2008, p. 203-204.

Larisa Arseni // Localităţile Republicii Moldova : Itinerar doc.-publ. il. – Chişinău, 2008. – Vol. 8. – P. 202.

Roibu, Nicolae. Arseni Larisa // Roibu, Nicolae. Spovedanii de vineri. – Chişinău, 2002. – P. 242-244.