//
Dirijori, Personalități

Ştefan Caranfil, dirijor de cor


Stefan CaranfilDirijor de cor, valorificator al folclorului naţional, aranjor de melodii pentru cor, pedagog. S-a născut la 27 mai 1945, în s. Mihailovca, r-nul Cimişlia. Fratele artistei Teatrului Naţional Ninela Caranfil. Studii: Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” (1965-1970), actualmente Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. A activat, consecutiv: dirijor de cor şi taraf în s. Zubreşti, Străşeni (1965-1970); dirijor al corurilor din s. Bieşti, Orhei, Vărzăreşti, Nisporeni, Dubăsarii Vechi (1967-1970); metodist (1970-1972) şi director artistic al Casei de creaţie populară din Chişinău (1972-1973); dirijor al corului de băieţi de la Palatul de creaţie al ele­vilor din Chişinău (1973-1977) şi al Studioului coral de copii al Radioteleviziunii (1977-1990); director artistic şi dirijor al Corului-popular (model) Semănătorii din com. Bieşti, Orhei (din 1967); director artistic şi dirijor al Corului-model de copii Trison. Profesor, cu gradul didactic superior, la Liceul Teoretic cu profil muzical­coral lulia Hasdeu din Chişinău (din 1990).

Alcătuitor a două culegeri folclorice: Melodii folclo­rice (1976) şi Scriptura eternelor cântări (1988), autor a două proiecte – fonomateriale didactice din reperto­riul Corului-model de copii Trison; au fost înregistrate două albumuri: discul gigant Dragă-mi este Ţara mea (1989), CD-ul şi caseta Avem o rezervă de suflet (2003).

Corul-model de copii Trison, condus de Şt. Caranfil, a îmbogăţit fondul muzical al Radioului cu cca 200 de creaţii corale, iar fondul muzical al Televiziunii Naţionale cu 28 de concerte, spectacole, filme televizate, a realizat un şir de proiecte comune şi înregistrări cu interpreţii profesionişti renumiţi: Doina şi lon Aldea Teodorovici, Alexandru Lozanciuc, Anastasia Lazariuc, lon Surucea­nu, Nadejda Cepraga, Valentina Cojocaru, Nicolae Glib, Silvia Chiriac, Vitalie Dani, Daria Radu, Capela corală Doina, Capela corală Renaissance. Au fost acompaniaţi de cele mai prestigioase orchestre din ţară: Orchestra simfonică şi de muzică populară Folclor a Campaniei de Stat Teleradio Moldova, Orchestra simfonică a Filar­monicii Naţionale şi cea a Teatrului de operă şi balet, Or­chestra de cameră a Teatrului Naţional Mihai Eminescu şi la orgă de Anna Strezeva. A realizat un program de psalmi şi muzică sacră modernă Întru Tine, Doamne, ne rugăm, opera Oratoriul psalmilor de Teodor Zgureanu; au sonorizat filmul muzical pentru copii Ştiubeiul de aur; au participat la seratele de creaţie ale unor notorietăţi ca E. Doga, T. Zgureanu, Gh. Mustea, C. Rusnac, V. Garştea, lon Druţă, Gr. Vieru, lulian Filip, N. Glib, Claudia Pătrânac, Eugen Mamot, Ninela Caranfil, Victor Creangă ş. a.

Dirijorul Şt. Caranfil şi-a format un repertoriu clasic şi de popularizare a muzicii corale bine studiat, care include creaţii din muzica clasică universală (Scarlatti, Vivaldi, Bach, Hăndel, Mozart, Beethoven, Schubert, Debussy, Ravel ş.a.); creaţii inspirate din opera clasici­lor români: Hora Unirii (muz. A. Flechtenmacher, vers. V. Alecsandri), Deşteaptă-te, române (muz. Anton Pann, vers. A. Mureşanu), Ce te legeni, codrule (muz. G. Sche­letti, vers. M. Eminescu), Limba noastră (muz. Al. Cristea, vers. A. Mateevici); cântece patriotice: La poartă la Ştefan Vodă, Cântec despre Mihai Viteazul, La noi (muz. A. Chiri­ac, vers. Gr. Vieru), Frunzele (muz. Gh. Mustea, vers. B. P. Hasdeu), Balada lui Ciprian Porumbescu (interpretată în varianta corală în exclusivitate de Corul Trison); adap­tări folclorice: Hora cu strig ături (aranjament coral de A. Tămăzlâcaru), Coasa (B. Dubosarschi), Sârba plugarilor (S. Ciuhrii), Bătuta (C. Baranovschi), sârba În căruţă (G. Danga); creaţii religioase pe teme liturgice: Concertul Nr. 1 şi Pre Tine, Doamne, te lăudăm (Gavriil Musicescu), Doamne, strigat-am către Tine (Mihail Berezovschi); colinde: Bună dimineaţa, Moş Ajun!, Noi umblăm şi co­lindăm, Sus, boieri, nu mai dormiţi, Steaua sus răsare ş. a; creaţii ale compozitorilor contemporani: Vals (E. Doga, muz. din filmul Tandra şi gingaşa mea fiară), Dragă-mi eşti, Tara mea (muz. C. Rusnac, vers. Gr. Vieru), Primăva­ra (muz. E. Mamot, vers. Gr. Vieru); Limba noastră (muz. şi vers. Gr. Vieru), Uniţi-vă, oameni! (muz. D. Radu, vers. D. Matcovschi), Cât trăim pe-acest pământ (muz. T. Chi­riac, vers. N. Dabija), Litere latine, păsări căl ătoare (muz. D. Chiţencu, vers. V. Romanciuc); creaţii ale altor po­poare: Spirituals (cântec popular negritean, în lb engl.), Akvarel (Nikolai Zidarov, în lb. bulgară), La palo­ma (Sebastian Iradier, în lb. spaniolă), Просьба (Evgheni Krîlatov, în lb. rusă), Zelenij dubocku (cântec popular ucrainean, în lb. ucraineană).

Multiple creaţii corale au fost încredinţate de autori baghetei maestrului Ştefan Caranfil şi Corului Trison în primă interpretare: Oratoriul Psalmilor (Teodor Zgureanu), ciclul de cântece pentru copii semnate de C. Rusnac şi Gr. Vieru, ciclul de cântece semnate de An. Chiriac şi lulian Filip, Limba noastră (muz. E. Doga, vers. Gr. Vieru), Frunzele (muz. Gh. Mustea, vers. de B. P. Hasdeu), Adio, Mileniu (muz. Vitalie Dani, vers. D. Mat­covschi), un şir de cântece pentru copii semnate de B. Dubosarschi, Mircea Oţel, A. Tămăzlâcaru, V. Dani, I. Ţibulschi, O. Negruţă, T. Chiriac, D. Radu ş.a. Corul­model de copii Trison, condus de Ştefan Caranfil, este un laborator de creaţie, de valorificare a folclorului naţional, centru metodic naţional în baza căruia sunt organizate şi desfăşurate seminare republicane şi mu­nicipale, lecţii de master-clas pentru specialiştii din do­meniu şi pentru cadrele manageriale din învăţământ.

Laureat al circa 50 concursuri şi festivaluri corale internaţionale, republicane şi ex-unionale.

Discipoli: Galina Roşca, Zinaida Ciobanu, Angela Coşanu, Luminiţa Pascal, Vitalie Dani, Gabriela Caran­fil, Cătălina Caranfil, Octavian Costaş etc.

Turnee artistice: Franţa, Bulgaria, România, Ucraina, Bielarus ş.a.

Artist Emerit din Republica Moldova (1990), Eminer: al Culturii din Republica Moldova (1985), Cetăţean de Onoare al com. Bieşti, Orhei (1995). Membru-fondator al Uniunii Muzicienilor din Moldova şi consultant a secţiei corale pentru copii (1980), membru al Cârmuirii de dirijare a Uniunii Muzicienilor (1990, 1991), dirijor principal la numeroase concursu­şi festivaluri corale.

Sursă: Ştefan Caranfil. În: Calendar Naţional 2005. Ch., 2004, p. 147-149.

Anunțuri

Discuție

Trackback-uri/Pingback-uri

  1. Pingback: Omagiații săptămânii | AUDIOVIDEOTECA - 22.05.2017

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: