//
Interpreţi, Personalități, Uncategorized

Maria Iliuţ


Maria IliutInterpretă de cântece populare româneşti, culegătoare şi valorificatoare a folclorului muzical din Bucovina, supranumită Privighetoarea Bucovinei.

S-a născut la 23 febr. 1955, în s. Crasna, r-nul Storojineţ, în familia lui Ştefan şi a Domnicăi Iliuţ.

A început să cânte de mică, de la vreo 5-6 ani. Urmează şcoala de opt ani din satul de baştină (1969), după care absolveşte Colegiul de iluminare culturală din Cernăuţi (1969-1974), secţia instrumente populare. Studiază la Institutul de Arte din Chişinău (actualmente Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice), Facultatea dirijat coral (1977-1983).

Solistă în Ansamblul etnofolcloric Tălăncuţa (1982), formaţiile Ştefan Vodă (1987), Busuioc Moldovenesc din Chişinău (1991). Profesoară de canto popular la Stu­dioul Folcloric de la Palatul Naţional de creaţie a co­piilor şi adolescenţilor din Chişinău (1988-2002); lector superior la Facultatea de Arte Frumoase a Universităţii de Stat, conducător artistic şi întemeietoarea Ansam­blului Etnofolcloric ledera al USM, care are în reperto­riu tot cântece din Bucovina (din 1990). Colaborator al Catedrei de folclor a Conservatorului din Chişinău (1983-1988).

Debutează în mod strălucit în Ansamblul etnofol­cloric Tălăncuţa, pe scena Casei Actorului, în anul doi de facultate (1982). Este prima care a venit cu opincuţe pe scenă, prima a adus în scenă cântecul de leagăn şi hău­litul. A mai adus acel dulce grai de acasă, împletiri de fraze şi expresii, de intonaţii şi unduiri ale neasemuitei vorbiri bucovinene, înveşmântate în podoabele şi cana­vaua limbii române.

Şi-a constituit un repertoriu valoros, autentic, cu piese de factură diferită – de leagăn, de cumătrie, de nuntă, de pahar, de joc şi voie bună, de dor şi instrăi­nare, de noroc, de haiducie, de păstorie, de drag şi dragoste, de ritual, de înmormântare (bocete), de jale, romanţe, balade, strigături, colinde, preferă doinele. Majoritatea cântecelor sunt înregistrate şi se păstrează în fonoteca Radio-Televiziunii Naţionale.

A efectuat expediţii de creaţie pe la vechii rapsozi din satele nord-bucovinene Crasna, Pătrăuţii de Jos, Pătrăuţii de Sus, Ropcea, Ciudei, Budineţ, Igesti, pentru selectarea folclorului muzical; culege, înregistrează, confruntă, selectează, păstrând nealterate pronunţia locală, graiul de acasă şi stilul interpretativ vechi buco­vinean, contribuind astfel la revalorificarea tezaurului folcloric, la prosperarea zestrei noastre spirituale.

Filmografie: medalion televizat Cântă Maria Iliuţ (cu Nina Bolboceanu), pelicolele documentare Autograf cu „Busuioc Moldovenesc”, Leru-i ler, pânzele dalbe (regizor Tudor Tătaru), Tălâncuţa (Telefilm-Chişinău, regizor Ana­tol Codru), Salbe, salbe (regizor Vladimir Plămădeală). A fost protagonista unei ediţii a emisiunii Tezaur folcloric (Bucureşti), invitata mai multor ediţii a emisiunii Evantai folcloric TVM.

La 10 iun. 2004, pe scena Palatului Naţional din Chişinău, a susţinut un extraordinar spectacol folcloric Numai Cânt şi Dor de Bucovina, un concert de zile mari numit de melomanii chişinăuieni duminica de joi, în cadrul căruia şi-a lansat CD-ul şi caseta Numai Cânt şi Dor de Bucovina.

A colaborat cu orchestrele de muzică populară Mugurel, Folclor, Joc, Busuioc Moldovenesc, cu formaţiile Tălâncuţa, Ştefan Vodă, Clocârlia, Tinereţea.

A colaborat cu: Mihai Amihalachioaie, Gheorghe Banariuc, Petre Neamţu, Nelu Laiu, Andrei Tămăzlâcaru, Gheorghe Şevcişin ş. a.

Turnee artistice: Moldova, Ucraina, România, Italia, Cipru, Grecia, Spania, Polonia, lugoslavia, Turcia, Olanda.

Discipoli: Cristina Pintilei, Olesia Badea, Radu Do­linţă, Elena Negruţă, Cezara-Elena, Sergiu Rotaru, Au­gustina Florea.

Marele Premiu la Concursul televizat Cântaţi cu noi (Chişinău,1989), Premiul I la Concursul republican al in­terpreţilor cântecului folcloric Tamara Ciobanu (Chişinău, 1996), Premiul I la Festivalul folcloric naţional Şezătoarea (Fălticeni, Suceava, 1992), Premiul I la Festivalul folcloric Rapsozii Moldovei din România şi Republica Moldova (1992), Marele Premiu şi Trofeul Mioriţa la Festivalul-con­curs internaţional de folclor păstoresc (Cornăţel, Româ­nia, 1995), Marele Premiu şi Trofeul la Festivalul-concurs internaţional Cântecele românilor de pretutindeni (Dro­beta Turnu-Severin, România, 1995), Invitaţie în recital la Festivalul-concurs internaţional al interpreţilor cântecu­lui popular românesc Maria Tănase, ed. XIII (Craiova, Ro­mânia, 1995), Premiul I la Festivalul republican al creaţiei populare (Chişinău, 1996), Premiul I la Concursul soliştilor cântecului popular Tezaur-1996 (Chişinău, 1996), Premiul I la Festivalul folcloric Trandafir de la Moldova, ed. XXIX (laşi, 1997), Diploma de excelenţă la Festivalul-concurs inter­naţional Din cântecele neamului, ed. I (Cernăuţi, 2001).

Maestru în artă. Membră a juriului la Festivalul-concurs Din cântecele neamului.

Membră a Uniunii Muzicienilor din Moldova (din 1985), membră a Societăţii culturale Bucureşti-Chişinău, Filiala Chişinău, responsabilă de sectorul cultură.

Sursă: Maria Iliuţ, 1955. În: Calendar Naţional. Ch., 2004, p.63-64.

din colecţia bibliotecii:

Schipor, Eleonora. O privighetoare de munte cu nume de baladă. Cernăuţi : Ed. Prut, 2008. – 200 p. : foto.

Maria Iliuţi // Ansamblul etnofolcloric „Tălăncuţa” în cronici şi imagini / concepţie, sel. şi red. : Veta Ghimpu-Munteanu. – Ch., 2012.

Maria Iliuţi // Femei din Moldova : encicl. – Ch., 2000. – 311 p.

Anunțuri

Discuție

Trackback-uri/Pingback-uri

  1. Pingback: Maria Iliuţ la Hramul satului – 2017 | Ciudei - sat românesc din nordul Bucovinei - 05.06.2017

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: