//
Anul Dumitru Matcovschi, Compozitori, Personalități

Chiriac Tudor, compozitor


Compozitorul Tudor Chiriac, 65 ani de la naştere

Tudor_Chiriac_029Din lista compozitorilor cu renume din Republica Moldova face parte şi Tudor Chiriac, născut la 21.03.1949. A absolvit şcoala de Muzică “Ştefan Neaga” şi Institutul de Stat al Artelor “Gavriil Muzicescu” din Chişinău, clasa de compoziţie a profesorului S. Lobel. Din 1987 este conferenţiar la Conservatorul de Stat, Membru al Uniunii Compozitorilor din 1977. Deţine mai multe premii – “Boris Glavan” (1979), Premiul de Stat al RM (1988), Maestru în Artă al RM (1994). A făcut studii de doctorat la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj, a obţinut titlul ştiinţific de doctor în muzică. Este Conferenţiar universitar la Universitatea de Arte “G. Enescu” din Iaşi (partenerii Bibliotecii de Arte).

Compune muzică simfonică: simfonia Ciocârlia (1981) şi Legenda ciocîrliei (1986), Concerto Brevissimus (1981) , Fantezie rustică(1986), Dacofonia nr.1 (1998)şi nr. 2(2002), Jocuri (2000), La porţile Sarmizegetusei (2006);

vocal-simfonică: Divertisment festiv, versuri de Gr. Vieru, (1980), Litanie de priveghi, versuri de Gr. Vieru, cantata în 9 părţi Doinatoriu, versuri de M. Eminescu, Gr. Vieru şi D. Matcovschi (1989), Tatăl nostru, text liturgic (1989), La moartea lui Ştefan, (pe tema unui compozitor anonim, 1987), Izvorul (1987). muzică corală;

muzică de cameră instrumentală:  Baladă (1981), Vârtejul (1981);

muzică de cameră vocală: poemul Mioriţa (1983).

Având o colaborare fructuoasă cu teatrul Tudor Chiriac a întregit activitatea sa cu cea mai frumoasă pagină muzicală scrisă pentru teatru, montând pentru spectacole compoziţii de debut precum “Cântec de leagăn pentru bunici” după piesa lui Dumitru Matcovschi  şi terminând cu “Horia” lui Ion Druţă. Compozitorul mărturiseşte, că a visat toată vremea şi şi-a îndeplinit acest vis, compunând muzică pentru dramaturgia lui Ion Druţă. Apoi au urmat compoziţiile pentru “Harap Alb” la Teatrul “Mihai Eminescu”, “Mezinul” la Teatrul “Luceafărul”, “Gelsomino în ţara mincinoşilor” la Teatrul “Licurici”, “Despot Vodă” la Teatrul “Vasile Alecsandri”, “Păsările tinereţei noastre” la Teatrul din Cernăuţi, “Arvinte şi Pepelea” – la “Luceafărul”, “Prologul” – la “Mihai Eminescu”. Critica respectivă spune despre maestru, că necătând la aceste colaborări importante cu domeniul teatral, compozitorul Tudor Chiriac este autor al mai multor lucrări importante de muzică pură. Interesante sunt sugestiile maestrului despre aceste două feluri de muzică – de teatru şi muzica ca atare. Ascultătorul, audiind muzica pură, primeşte informaţii numai pe calea sunetului, ea fiind destul de complexă prin totalitatea de invenţii, canoane, imitaţii, inversii, lucru care nu întotdeauna îşi găseşte aplicare în teatru. Muzica pentru scenă operează cu alţi factori, aici e important atît sunetul cît şi vizualul, adică scenografia, jocul actorilor şi altele. Compozitorul care se angajează în teatru trebuie să simtă unicitatea dintre cuvînt, scenografie, regie, joc actoricesc şi muzică. Desigur, un asemenea echilibru se întâmplă foarte rar. În istoria teatrului moldovenesc acest moment a fost câştigat atunci cînd se producea spectacolul „Horia”, adică atunci, cînd şi-au unit forţele dramaturgul Ion Druţă, regizorii Ion Puiu, Ion Şcurea ş.a. Cele mai reuşite lucrări muzicale ale lui Tudor Chiriac s-au născut anume în teatru. Aşa a apărut suita „Pe-un picior de plai”, „Mioriţa”, „Doina”. Pentru „Mioriţa” (versuri populare) – poem pentru voce cu orgă, clopote şi bandă magnetică compozitorul Tudor Chiriac a câştigat Premiul UNESCO. Ajuns la vârsta maturităţii de 65 de ani ca un profesionist cu renume îi dorim maestrului în continuare mari inspiraţii pe calea muzicii.

Surse: Ciobanu-Suhomlin, I. Repertoriul general al creaţiei muzicale din Republica moldova (ultimele două decenii ale se. XX), Chişinău, 2006, pag.61-63 ;

Consemnări pe cortină, Chişinău, 1989, pag.189-194;

Anunțuri

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: