//
Interpreţi, Personalități

Bieşu Maria, cântăreaţă de operă


Primadona operei naţionale: Maria Bieşu

Primadona operei naţionale: Maria Bieşu

Maria Bieşu, cântăreaţă de operă (soprană lirico-dramatică) şi lied, profesoară. S-a născut la 3 august 1935 în familia ţăranilor Tatiana şi Luca Bieşu, în satul Volintiri, rl. Ştefan Vodă, d. 16 mai 2012.  Studiază la Conservatorul de Stat „G. Musicescu” cu Susana Zarifian (1956-1960) şi Polina Botezat (1960-1961) (canto), Nachmann Leib (armonie), Gheorghe Borş (teorie-solfegiu), Alexandr Abramovici şi Alexandra Beilina (istoria muzicii), Boris Miliutin şi Timofei Gurtovoi (mişcarea scenică). În studenţie devine laureată a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor (Moscova, 1957). Evoluează ca solistă în Orchestra de muzică populară „Fluieraş” (1958-1960). Din anul 1961 este solistă la Teatrul de Operă şi Balet, debutând cu rolul titular din opera Tosca de G. Puccini (1962). În 1965-1967 îşi perfecţionează măiestria interpretativă la Teatrul  La Scala din Milano (Italia)sub conducerea celebrului pedagog Enrico Piazza. Tot în acest răstimp de vie laureată a Concursului Internaţional P. I. Ceaikovschi din Moscova (premiul III). În 1967 obţine Premiul I şi Titlul de Cea mai bună Cio-Cio-San din lume pentru cea mai reuşită interpretare a acestui rol la Concursul Internaţional consacrat memoriei silistei Miura Tamaki (Tokio). A întreprins numeroase turnee artistice în Italia, Japonia, Germania, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, SUA, România, Brazilia, Belgia, Spania, Rusia, ş.a. Participă la Ciclul de concerte Voci sublime de la Berlin, la festivalurile muzicale Stelele Moscovei, Nopţile albe, Primăvara kieveană, Toamna belorusă, Zorii Crimeii, Mărţişor, etc.

Opera italiană romantică din secolul XIX-lea predomină în repertoriul cântăreţei. Lista rolurilor interpretate cuprinde peste 30 de titluri, artista având ca temă majoră – destinul femeii, eterna cale pe spiralele dragostei, sacrificiului, suferinţelor, morţii.  Această cale o străbat aproape toate eroinele ei.  Muzicalitatea sa deosebită, timbrul vocal catifelat şi de mare întindere, tehnica perfectă se îmbină organic cu dramatismul scenic, ce-i permite să interpreteze cu virtuozitate roluri titulare din creaţiile universale; Aida, Desdemona, Leonora, Santuzza (în opera omonimă, Othello, Trubadurul, Forţa destinului de G. Verdi); Cio-Cio-San, Turandot, Mimi (în operele omonime în Boema de G. Puccini); Tatiana, Liza, Nastasia Iolanta (Evgheni Oneghin, Dama de pică, Vrăjitoarea, opera omonimă de P. I: Ceaikovscki) ş.a.

Talentul ei se manifestă plenar  şi în registrul tragic din opera Adrienne Lecouvreur de F. Cilea, Norma de V. Bellini, aceasta fiind culmea incontestabilă a creaţiei sale în domeniul operei. Interpretează cu succes şi roluri din operele compozitorilor din Moldova: Aurelia, Olga (opera omonimă, respectiv opera S. Lazo de D. Gherşfeld); Domnica (Balada eroică A. Stârcea), Glira (omonimă de Gh. Neaga); Ruxanda (Alexandru Lăpuşneanu de Gh. Mustea).

Se remarcă în numeroase recitaluri de muzică camerală de compozitorii ruşi: M. Glinka, A. Dargomîjski, N. Rimski-Korsakov, S. Rahmaninov, D. Şostakovici, G. Sfiridov. În repertoriul de cameră al cântăreţei se înscrie muzică din cinci secole interpretând creaţii vocale de: J.S. Bach, G.F. Handel, W.A. Mozart, F. Schubert, G. Caccini; precum şi de compozitori moldoveni: E. Coca, V. Zagorschi, S. Lungul, V. Rotaru, E, Doga. A colaborat cu: L. Gavrilov, L. Hudolei, T. Alioşina, M. Munteanu, I. Paulencu, T. Cuzmina, S. Lunchevici, Gh. Mustea, A. Samoilă, Florin Diaconescu, Cristian Georgescu, Cornelia Calistru, Maria Slătinaru-Nistor, ş.a.

S-a produs în filmele Vocea mea e pentru tine (Telefilm-Chişinău, 1971); Cântă Maria Bieşu (Telefilm-Chişinău, 1975); Cu dragoste către voi (Telefilm-Chişinău, 1979); Cio-Cio-San (Moldova-Film, 1981); Floria Tosca (Telefilm-Chişinău, 1982); O, Marie!… (Ecran, Moscova, 1984).

A  înregistrat la Radio Chişinău creaţii de A. Boito, A. Borodin, G. Faure, P. I. Ceaikovscki, G. Musicescu, T. Chiriac, S. Buzilă, E. Doga, A. Stârcea, D. Gheorghiţă, S. Şapiro, A. Ranga, D. Gherşfeld, ş.a.

Cadru didactic la Conservatorul „G. Musicescu” din 1980; docent – 1983; profesor universitar – 1987; Discipoli: Inesa Anisanian, Iurie Stamati, Sofia Donica, Ira Jarkin, Ştefania Ştefan, Sofia Druţă.

Membră a mai multor jurii ale unor concursuri (Glinka, Ceaikovski) şi festivalurilor internaţionale de canto (Tokio, Barcelona, Budapesta). Preşedintă a Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova din 1987. În această calitate este preocupată de starea şi prosperitatea artei muzicale. O deosebită atenţie acordă tineretului şi copiilor: Festivalul tinerilor cântăreţi A. Stârcea,  festivalurile folclorice, sărbătorile creaţiei muzicale a copiilor – toate aceste manifestări se datorează în mare măsură participării şi grijii personale a cântăreţei. Vicepreşedintă a Uniunii Internaţionale a Muzicienilor (Moscova); fondatoare a Festivalului Internaţional al vedetelor de operă şi balet Vă invită Maria Bieşu care are loc anual la Chişinău, în acest an cea de-a XIX-cea ediţie care va vea loc în perioada 9-16 septembrie 2013 în incinta Teatrului de Operă şi Balet „M. Bieşu”.

Numele Maria Bieşu îl poartă Şcoala de arte din Ştefan Vodă (1997), Şcoala nr. 3, Chişinău, Teatrul de Operă şi Balet, Chişinău. Artistă emerită din RM  (1964); Artistă a Poporului din RM (1967) şi din URSS (1970). Laureată a Premiului de Stat al Moldovei (1968) şi din URSS (1974). Laureată a Premiului V. Lenin (1982). Erou al Muncii Socialiste. Ordinele Drapelul Roşu de Muncă şi Insigna de Onoare. Ordinul Republicii (1993). Ordinul Naţional Steaua României în grad de Comandor. Decorată cu Medalia de Aur al Fundaţiei Irina Arhipova din Rusia. Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.

Sâmbătă, 3 august primadona operei naţionale Maria Bieşu ar fi împlinit vârsta de 78 ani.

Maria Bieşu, vocaţie şi destin artistic / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. Patrimoniul Cultural, Centrul Studiul Artelor ; resp. de ed. : Aurelian Dănilă. – Ch. : S. n., 2010. – 420 p.

Maria Bieşu, vocaţie şi destin artistic / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. Patrimoniul Cultural, Centrul Studiul Artelor ; resp. de ed. : Aurelian Dănilă. – Ch. : S. n., 2010. – 420 p.

Maria Bieşu, vocaţie şi destin / resp. de ed. : Aurelian Dănilă

Maria Bieşu, vocaţie şi destin / resp. de ed. : Aurelian Dănilă

Maria Bieşu : Scena, Opera – Dragostea mea / Aurelian Dănilă, Claudia Partole, Constantin Rusnac, E. Vdovina. – Ch. : Cartea Moldovei, 2005. – 240 p. : il.

Maria Bieşu : Scena, Opera – Dragostea mea / Aurelian Dănilă, Claudia Partole, Constantin Rusnac, E. Vdovina. – Ch. : Cartea Moldovei, 2005. – 240 p. : il.

Anunțuri

Discuție

4 gânduri despre &8222;Bieşu Maria, cântăreaţă de operă&8221;

  1. Păcat… nimeni nu si-a amintit de celebra cîntăreață.Eu ce-l puțin nu am auzit nici la TV nici la radio. Rușine pentru oamenii de cultură raspunzători de acest compartiment.

    Scris de alcedarina | 05.08.2013, 20:34
  2. Da aşa este, în schimb Biblioteca de Arte încearcă să le reamintească oamenilor de personalităţile notorii din cultura noastră basarabeană.

    Scris de Aliona Virlan | 07.08.2013, 12:10
  3. mersi de informatii imi trebuiau la scoala

    Scris de Anonim | 11.10.2016, 16:28

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: