//
Instrumente muzicale, Ţitera

Ţitera – instrument muzical


Ţitera

Ţitera

Ţitera – instrumet muzical înrudit cu ţambalul şi alcătuit dintr-o cutie de rezonanţă cu coarde de metal puseîn vibraţie de un plector. Înzestrată cu un sunet moale, plăcut ţitera se foloseşte la interpretarea pieselor solo, cât şi în îmbinare cu alte instrumente. Denumirea aminteşte se sistru, varietate a lirei în Grecia Antică. Mostra pentru ţiterele fabricate în atelierul condus de autor a fost adusă din satul Colicăuţi, rl. Briceni. Interpreţii situându-se unul în faţa altuia formează un duet original în care fiecare îţi susţine melodia sa. Varietatea ţiterelor constă din corp şi două gâturi.

Corpul reprezintă o cutie dreptunghiulară cu două suporturi a câte două picioruşe fiecare, fabricată din lemn de arţar, lung. cutiei e de 720 mm, înălţimea de 35 mm, lăţ. de 280 mm, grosimea pereţilor de 4 mm. De pereţii din stânga şi din dreapta ai corpului se încleie câte o volută, care serveşte la fixarea extremităţilor gâturilor. Corpul se acoperă cu o placă de rezonanţă, confecţionate din lemn de brad de 2 mm grosime.

Placa de rezonanţă e prevăzută din interior cu două arcuri, iar în partea de mijloc e tăiată o gaură fasonată. În locul fixării coardelor pe placă se află patru suporturi, câte două la fiecare gât, unul pentru patru coarde joase, iar altul pentru patru coarde înalte. Eclisele gâturilor făcute din lemn roşu se încleie de-a lungul pe placa de rezonanţă. Lung. lor este de 80 mm, grosimea 5 mm. La începutul eclisei se află un prăguleţ după care urmează 15 plăci metalice de tonalitate. Extremităţile fasonate ale gâturilor se încleie cu voluta corpului. Ele se confecţionează din specii dure de lemn, care pot asigura stabilitatea tonalităţii. Pe extremităţi sânt amplasate cuiele de metal ce servesc la acordarea celor şase coarde întinse deasupra fiecărui gât. La ţitera construită în secţia de instrumente muzicale ele sânt aranjate în acelaşi fel ca la chitara cu şase coarde, deasemeanea sunt folosite coardele de chitară. Corpul şi placa de rezonanţă se acoperă cu un strat subţire de lac incolor.

Acordarea. Acordajul – mi, do, diez, la, mi, la, mi. Prima strună cea mai subţire se acodează ca mi din octava 1, a doua ca do diez din octava 1, struna a treia ca la din octava mică şi a şaşea  ca mi din octava mare. La început se acordează după camerton struna mi din octava 1, struna a doua do diez, apăsată pe dispărţitura III, trebuie să sunela fel cu prima strună deschisă. Struna a treia la apăsată pe dispărţitura a IV trebuie să sune în unison cu struna a doua deschisă din octava mică. Struna a patra mi din octava mică se acordează cu octavă mai jos decât struna mi din octava întâi. Struna a cincea la din octava mare se acordează cu o octavă mai jos decât struna a treia la din octava mică. Struna a şasea mi din octava mare se acordează cu o octavă mai jos decât struna a patra mi din octava mică.

Anunțuri

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: